1EUR = 4.7228 RON | Bucureşti 30 º

News

Cum arată viitorul training-ului de personal: protecţia şi securitatea muncii se va face în realitatea virtuală

Dezvoltatorul de soluţii software Aptus Software din Ilfov a realizat cu 5 milioane de lei, aproape integral finanţare europeană nerambursabilă, o platformă inovativă bazată pe aplicaţii de realitate virtuală, pentru siguranţa şi protecţia personalului din infrastructurile critice din petrol şi gaze. Folosirea aplicaţiilor de realitate virtuală în domeniul training-ului de personal care activează în infrastructuri critice reprezintă cea mai avansată soluţie în domeniu, dar e şi semnificativ mai ieftină decât practicile convenţionale încă foarte răspândite în cele mai multe companii. 

16 dec, 2015 | ECONOMICA.net

Platformele inovative bazate pe aplicaţii de realitate virtuală reprezintă viitorul în domeniul siguranţei şi protecţiei personalului din infrastructurile critice, dar şi în educaţie.

Folosirea în educaţie, în special în ştiinţele exacte, a soluţiilor 3D cu imersie a fost validată ştiinţific, însă din cauza costurilor foarte mari, aceste platforme inovatoare sunt foarte puţin folosite în România. La Cluj, de exemplu, profesorul Daniel David a realizat platforma Matrix - o platformă avansată de cercetare în roboterapie şi psihoterapie prin realitate virtuală, singura infrastructură academică de cercetare din România indexată în Mapping of the European Research Infrastructure Landscape.

Însă în domeniul training-ului de personal, în mod particular în domeniul siguranţei şi protecţiei personalului din infrastructurile critice, folosirea inovativă a realităţii virtuale presupune costuri semnificativ mai mici pentru companii decât training-urile convenţionale. Acestea din urmă sunt semnificativ mai scumpe decât soluţiile 3D cu imersie, pentru că implică - printre altele - sistarea producţiei pe perioada derulării instruirii personalului. 

Aptus Software din Ilfov a realizat cu bani europeni o platformă inovativă bazată pe aplicaţii de realitate virtuală, pentru siguranţa şi protecţia personalului din infrastructurile critice din petrol şi gaze. 

Valoarea totală a proiectului a depăşit 5,2 milioane de lei, din care peste 5 milioane lei au reprezentat asistenţă financiară nerambursabilă. Oficialii firmei ne-au explicat că finanţarea nerambursabilă în proporţie aproape 100% se datorează faptul că firma a aplicat pentru fonduri europene, ca întreprindere nou creată inovatoare.

Categoriile de cheltuieli cu cea mai mare pondere în bugetul de 5,2 milioane de lei al proiectului au fost cele pentru pentru achiziţionarea instalațiilor și echipamentelor necesare derulării proiectului, cu o pondere de 60% din buget, şi cheltuielile de personal, care au reprezentat 40% din bugetul proiectului, au declarat pentru ECONOMICA.NET oficialii Aptus Software.

Proiectul a fost implementat în judeţul Ilfov, pe o perioadă de 21 de luni (între 9 aprilie 2014 şi sfârşitul anului 2015).
Obiectivul principal al proiectului constă în realizarea unei platforme tehnologice inovative, ca o soluţie integrată hardware- software care include pachet de bază cu 4 scenarii , colecţie de 500 de obiecte şi scene 3D, un sistem de afişare 3D cu imersie, bazată pe aplicaţii de realitate virtuală, destinată cursurilor de protecția și securitatea muncii pentru personalul din infrastructurile critice.

Platforma inovativă bazată pe aplicaţii de realitate virtuală, pentru siguranţa şi protecţia personalului din infrastructurile critice din petrol şi gaze a fost realizată în cadrul unui proiect cofinanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, Programul Operaţional Sectorial "Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE) 2007-2013" - Axa Prioritară 1 "Un sistem inovativ şi ecoeficient de producţie" - Domeniul major de intervenţie 1.3 "Dezvoltarea durabilă a antreprenoriatului" - Operaţiunea 1.3.1 „Dezvoltarea structurilor de sprijin al afacerilor de interes naţional şi internaţional". 

Printre rezultatele proiectului se numără crearea a 18 locuri de muncă şi creşterea cifrei de afaceri a firmei.

Grigore Alexandrescu şi Gheorghe Văduva explică în lucrarea "'Infrastructuri critice. Pericole, ameninţări la adresa acestora. Sisteme de protecţie" ce sunt infrastructurile critice, şi oferă exemple de infrastructuri critice:

"Infrastructurile critice au reprezentat totdeauna domeniul cel mai vulnerabil al oricărui sistem şi al oricărui proces. Vulnerabilitatea se defineşte prin imposibilitatea asigurării, prin proiect şi prin realizarea efectivă, a protecţiei corespunzătoare lor, dar şi prin creşterea presiunilor programate, direct sau indirect, intenţionate sau aleatorii asupra lor. Vulnerabilitatea este, în acest caz, direct proporţională cu rolul pe care îl joacă infrastructurile respective. De unde rezultă că, oricât de bine ar fi protejate, infrastructurile critice vor avea totdeauna un grad de vulnerabilitate ridicat, întrucât, de regulă, sunt primele vizate atunci când seurmăreşte destabilizarea şi chiar distrugerea unui sistem sau unui proces. Infrastructurile critice nu sunt şi nu devin critice, doar la atacuri sau din cauza atacurilor, ci şi din alte cauze, unele dintre ele greu de depistat şi de analizat. De regulă, mai ales după atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001 asupra complexului World Trade Center şi asupra Pentagonului, se consideră că infrastructurile sunt sau pot deveni critice în raport cu atacurile teroriste sau cu alte ameninţări, îndeosebi asimetrice".

Exemple de infrastructuri critice:

  • Instalaţii şi reţele din sectorul energiei (în special instalaţiile de producere a electricităţii, de petrol şi de gaze, instalaţiile de stocaj şi rafinăriile, sistemele de transport şi de distribuţie);
  • Tehnologii de comunicaţii şi de informaţii (telecomunicaţiile, sistemele de radiodifuziune, programele, materialul informatic şi reţelele, inclusiv Internetul etc.);
  • Finanţe (sectorul bancar, pieţele de valori şi investiţiile);
  • Sectorul de îngrijire a sănătăţii (spitale, instalaţii de îngrijire a bolnavilor şi băncile de sânge, laboratoare şi produse farmaceutice, servicii de urgenţă, de căutare şi de salvare);
  • Sectorul alimentar (securitate, mijloace de producţie, distribuţie şi industrie agroalimentară);
  • Aprovizionarea cu apă (rezerve, stocaj, tratament şi reţele de distribuţie);
  • Transporturi (aeroporturi, porturi, instalaţii intermodale, căi ferate, reţele de tranzit de masă, sisteme de control trafic);
  • Producţie, stocaj şi transport ale produselor periculoase (materiale chimice, biologice, radiologice şi nucleare)".

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO

OBIECTIV.INFO