Cum au ajuns investitorii britanici în fintech să se înghesuie la poarta Lituaniei

Lituania pariază pe Brexit pentru a ajuta ţara să devină un hub global pentru companiile fintech şi caută să atragă companii britanice care îşi deschid filiale în UE. Aproximativ 100 de companii financiare şi start-up-uri fintech din Marea Britanie, dar şi din alte state, solicită licenţe în Lituania pentru a se asigura că vor avea acces la piaţa din Uniunea Europeană după Brexit, a declarat pentru Reuters, un oficial al Băncii Centrale a ţării.
Economica.net - Dum, 10 feb. 2019, 19:45
Cum au ajuns investitorii britanici în fintech să se înghesuie la poarta Lituaniei

Marea Britanie urmează să părăsească Uniunea Europeană pe 29 martie, dar nu a ajuns încă la o înțelegere privind relația post-Brexit, în sensul că firmele cu licențe emise în Marea Britanie nu mai au dreptul să furnizeze anumite servicii financiare în UE.

Companiile, dintre care un sfert provin din Marea Britanie, doresc să obțină licențe de instituții emitente de monedă electronică, a declarat pentru Reuters, într-un interviu, Marius Jurgilas, membru în Consiliul de Administrație al Băncii Centrale a Lituaniei.

„Se pare că firmele, multe dintre ele destul de mari, se comportă ca un student care începe să se îngrijoreze doar în ajunul unui examen”, a spus el.

Acesta a adăugat că Lituania poate procesa o cerere de licență pentru instituții financiare digitale în doar trei luni, comparativ cu aproximativ un an în unele țări ale UE, oferindu-i un avantaj față de alte centre fintech precum Luxemburg, Irlanda sau Belgia.

„Nu avem resursele necesare pentru a procesa toți aplicanții. Trebuie să alegem prioritizând solicitanții care prezintă cel mai scăzut risc”, a spus Jurgilas, care nu a furnizat numele companiilor aplicante.

Banca Centrală a Irlandei a declarat în octombrie că a observat o creștere a numărului de firme de servicii financiare care încearcă să-și înființeze sau să-și extindă operațiunile în Irlanda ca urmare a Brexit și procesează peste 100 de astfel de cereri.

Lituania a început să atragă companii fintech cu câțiva ani în urmă, iar din ianuarie a emis un număr de 83 de licențe pentru astfel de firme, secondată numai în Marea Britanie în rândul țărilor Uniunii Europene, potrivit cifrelor guvernamentale.

Printre nou-veniți se numără o firmă de plăţi deţinută de Alphabet, compania mamă a Google, și Revolut, o bancă britanică digitală cu operaţiuni şi în România, iar Jurgilas a declarat că banca centrală este pregătită să-și intensifice capacitățile de supraveghere pe măsura ce sectorul se dezvoltă.

Jurgilas a respins sugestiile potrivit cărora firmele au fost îndreptate către Lituania printr-un regim de reglementare foarte relaxat.

„Uniunea Europeană are instituții care se asigură că autoritățile de supraveghere a pieței din toate țările sale, inclusiv Lituania, lucrează la același standard și dacă o bancă înregistrată în Lituania crește la o dimensiune semnificativă, supravegherea acesteia va fi preluată de Banca Centrală Europeană”, a mai spus oficialul.

Jurgilas insistă că noua direcție a țării sale nu este întru totul despre Brexit.

„A fost o coincidență”, spune el. „De cele mai multe ori dorim ca inovarea să se întâmple aici, nu cu zece ani după ce lucrurile au fost implementate în Suedia”.

Ţările baltice s-au poziționat că lideri în economia digitală europeană prin regimul fiscal accesibil și predictibil, legiferarea activităților emergente (cum ar fi legea ride sharing-ului in Estonia) şi digitalizarea economiei (spre deosebire de România, în Lituania îşi poţi înfiinţa o firmă rapid pe internet).
 
Banca Lituaniei nu are „sancțiuni de reglementare pentru primul an de activitate”, măsură considerată de unii analişti că ar putea fi un semn de lipsă a controlului Oficialii vor fi, de asemenea, dornici să evite cazurile de spălare a banilor care i-au afectat pe vecinii săi, Letonia și Estonia.
 
Ceea ce oferă Lituania este o reglementare specială, care permite companiilor din domeniul tehnologiilor financiare să testeze produsele într-un mediu limitat și sub supraveghere.

Astfel de reglementări pentru zone economice speciale sunt rare, iar criticii își fac griji că duc spre faliment, însă suporterii insistă că stimulează inovarea și pot fi bine gestionate.

Te-ar mai putea interesa și
Mazda nu va mai produce maşini în Rusia
Mazda nu va mai produce maşini în Rusia
Mazda Motor Corp discută cu societatea sa mixtă din Rusia încheierea producţiei de maşini în această ţară, după ce invadarea Ucrainei a provocat perturbări în lanţurile de aprovizionare,......
Raport Microsoft: Majoritatea angajatilor globali declară că sunt productivi la locul de muncă
Raport Microsoft: Majoritatea angajatilor globali declară că sunt productivi la locul de muncă
Aproape 90% dintre angajaţi declară că sunt productivi la locul de muncă, în timp ce 85% dintre lideri sunt de părere ...
Şefa guvernului britanic intenţionează să extindă cotele de imigranţi, pentru a atenua deficitul de forţă de muncă
Şefa guvernului britanic intenţionează să extindă cotele de imigranţi, pentru a atenua deficitul de forţă de muncă
Premierul britanic, Liz Truss, intenţionează să extindă cotele de imigranţi care intră în Marea Britanie pentru a ...
Calea ferată Brașov – Sighișoara: Valoarea contractului pentru loturile 1 și 3 a fost suplimentată cu peste 23 de milioane de lei
Calea ferată Brașov – Sighișoara: Valoarea contractului pentru loturile 1 și 3 a fost suplimentată cu peste 23 ...
Valoarea contractului pentru reabilitatea subsecțiunilor 1 Brașov - Apața și 3 Cața - Sighișoara (84 km) din cadrul ...