1EUR = 4.8378 RON | Bucureşti 35 º

Imobiliare

Spaniolii au venit să facă zeci de mii de apartamente în România. Ce s-a ales de planuri, cine a reuşit şi cine a eşuat

Toţi dezvoltatorii cu planuri mari pe piaţa imobiliară din România au fost afectaţi de criză. Unii s-au redresat şi au continuat lucrările, în timp ce alţii îşi fac ieşirea de pe piaţă. Cel mai mare faliment imobiliar din Spania, cel al companiei Martinsa Fadesa, are ecou şi la Bucureşti. 

03 mar, 2015 | ECONOMICA.net

Lovit de criza financiară globală, grupul Martinsa Fadesa a depus cererea de intrare în faliment în 2008, cea mai mare din istoria Spaniei, compania având datorii de 7,8 miliarde de euro. Compania ar putea intra acum în lichidare, după ce planul de reorganizare a fost respins de cele patru bănci care deţin aproape 60% din datoria Martinsa Fadesa.

Martinsa Fadesa a cumpărat înainte de criză terenuri cu o suprafaţă totală de 80 de ha în România, la Bucureşti şi Bacău, unde avea în plan construcţia de proiecte rezidenţiale-gigant.

Nu doar Martinsa Fadesa s-a confruntat cu dificultăţi. Cu probleme acasă, şi filiale din România ale dezvoltatorilor spanioli au fost afectate, în special datorită lipsei de finanţare. Astfel, sunt dezvoltatori spanioli care au cumpărat terenuri şi acum le vând, iar alţii au trecut la valorificarea acestora.

CITEŞTE ŞI Gigantul spaniol Martinsa Fadesa, care dorea să construiască 6.700 locuinţe lângă Bucureşti, ar putea intra în lichidare

Dezvoltatoril Gran Via a văzut oportunităţi pe piaţa românească înainte de criză şi a plătit 120 de milioane de euro pe terenurile unor mari fabrici din Bucureşti - Frigocom, Electrotehnica şi Tricodava, dar şi pe un teren de 6,5 ha la Constanţa. Planurile erau uriaşe: 5.000 de locuinţe. 

Criza a muşcat însă din planurile dezvoltatorilor. Gran Via a vândut bucăţi din platformele pe care le deţinea, iar cu banii obţinuţi a pornit construcţia de locuinţe. Este vorba de proiectul Timişoara 58, de pe terenul Frigocom, unde a finalizat anul trecut primele 84 de apartamente, iar anul acesta mai finalizează alte două blocuri. 

Şi grupul Ibiza House a investit zeci de milioane de euro în terenuri şi proiecte rezidenţiale în Bucureşti. Cel mai cunoscut este Ibiza Sol, aflat în insolvenţă de la începutul lui 2012. 

Pe cei de la Grupo Lar, criza i-a prins cu două ansambluri rezidenţiale. Natura Residence a fost finalizat, şi mai sunt disponibile spre vânzare circa 25 de apartamente, în timp ce proiectul Serena a fost abandonat în 2012, dar a fost continuat de Bancpost, banca finanţatoare. 105 apartamente diin cele 120 din Serena au fost finalizate printr-o investiţie a Bancpost. Dacă spaniolii şi-au scos banii investiţi din proiectul Natura Residence, nu acelaşi lucru se poate spune despre proiectul Serena, unde compania îşi asumă pierderea investiţiei. 

Şi spaniolii de Hercesa şi-au format un portofoliu de terenuri, în care au investit 150 de milioane de euro, şi din care a început să vândă. La sfârşitul anului trecut, compania a vândut două treimi din terenul fostei platforme Spicul, pentru circa 5-6 milioane de euro şi are în plan să mai vândă şi anul acesta alte terenuri. Hercesa mai deţine un teren în Ghencea, dar şi în jurul proiectului Vivenda, pe care l-a construit în sectorul 2 al Capitalei. Cu banii pe care i-ar obţine din vânzarea terenurilor, dezvoltatorul vrea să mai construiască apartamente în cadrul proiectului Vivenda.

Cine mai construieşte

Cel mai recent anunţ vine din partea dezvoltatorului spaniol Imomadrid, care a anunţat o investiţie de 16 milioane de euro în trei proiecte de mici dimensiuni în centrul Capitalei. Imomadrid este administrat de Iñigo Armada Sainz şi omul de afaceri român Răzvan Ivănică. În luna mai va fi finalizat primul proiect, cu 32 de apartamente, ce presupune consolidarea şi modernizarea unei clădiri istorice de pe strada Popa Nan, nr. 21. 

Dezvoltatorul Volumetric, care a construit 156 apartamentele în proiectul Privilegio Braşov, a început anul trecut lucările la un proiect mai mic în Bucureşti, de doar 12 apartamente. Tot in Brasov, compania a mai construit un magazin Billa, pe care l-a vandut în 2014.

Vând şi pleacă

Spaniolii de la HL1 Group, care au cumpărat 27 de hectare de teren în Bucureşti şi localităţile învecinate, au scos la vânzare toate activele din România şi vor să plece. Deşi a ridicat două blocuri de locuinţe şi două clădiri de birouri, compania vinde celelalte terenuri pe care le deţine, cu o valoare cumulată de peste 30 de milioane de euro.

Este vorba despre un teren 21 de hectare în Mogoşoaia, scos la vânzare pentru 10,5 mil. euro, 2,7 hectare lângă fosta fabrică de diamante sintetice de pe Bulevardul Timişoara, la preţul de 13, 6 mil. euro, aproape 1 hectar în zona Siseşti pe care încearcă să îl vândă cu 3,97 mil. euro, un teren de circa 2 hectare în aceeaşi zonă, scos la vânzare cu 2,9 mil. euro şi un lot de 5.000 mp în Crângaşi pe care vrea să îl înstrăineze pentru 2,25 mil. euro, potrivit Capital. 

Dezvoltarorul imobiliar Avantia Real Estate a cumpărat până la mijlocul anului 2007 mai multe terenuri în Bucureşti, pentru care a plătit 67 de milioane de euro. Şi ar mai fi cumpărat, dacă nu se făcea speculă şi dacă preţurile nu erau exorbitante, spuneau în urmă cu şase ani reprezentanţii companiei. Cu terenurile în portofoliu, planurile prevedeau construcţia a 5.000 de locuinţe în zece ani. Iar primul proiect, care a fost lansat în 2009 şi în care urma să investească 12 milioane de euro, nu a mai fost construit. 

Avantia Real Estate deţine un teren pe strada Liviu Rebreanu din Bucureşti, terenul de 9 ha al Repacom, din apropierea ansamblului Doamna Ghica Plaza, un altul la Victoriei, unde avea în plan construcţia unei clădiri de birouri de 10.000 mp, dar şi un teren de 120.000 mp pe Lacul Morii. 

GEA 21 şi Prasa au dat chix cu ansamblul Laguna Residence, intrat în insolvenţă în 2012. Proiectul a fost preluat anul trecut de un român stabilit în Elveţia, potrivit Ziarului Financiar. Tot cei de la Prasa au cumpărat în 2007 împreună cu spaniolii de la Bogaris, fostă Detea, un teren de 9,5 ha în Constanţa, cu 60 de milioane de euro. Cele două companii aveau în plan ridicarea unui proiect gigant, care ar fi îmghiţit o jumătate de miliard de euro, şi care nu s-a mai concretizat. 

loading...
Loading...

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO