1EUR = 4.8746 RON | Bucureşti 20 º

Interviurile Economica

Cum ne-am petrecut 2019. Capitolul IT. Licitaţia pentru 5G: o scurtă istorie a eşecului

Anul 2019 ar fi trebui să fie anul în care România lansa licitația pentru frecvențele destinate tehnologiei de comunicaţii de generația a cincea (5G), care promite o viteză mobilă de până la zece ori mai rapidă decât 4G, care ne va da posibilitatea să conectăm mult mai multe device-uri ca în prezent. Spre deosebire de precedentele treceri de la standardele 2G, la începutul anilor 1990, la 3G în jurul noului mileniu şi la 4G în 2010, viitoarele standarde 5G nu vor aduce doar telefoane şi computere mai rapide, ci vor lega, de asemenea, automobilele, navele şi utilajele agricole la internet.

28 dec, 2019 | | ECONOMICA.net

Reţeaua a început să fie lansată în multe zone din lume, din Asia, Europa şi până în America în state precum China, Japonia, Coreea de Sud, SUA, Marea Britanie, Irlanda, Italia, Spania, Germania şi altele. În România, însă, adopţia tehnologiei nu este o prioritate şi drept consecinţă nu are loc în planurile de dezvoltare economică. 

În calendarul anunţat la începutul anului de către Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), licitaţia trebuia încheiată la 31 octombrie, iar utilizarea să fie posibilă de la 1 ianuarie 2020. Numai că de la planuri pe hârtie până la realizare e o cale lungă, iar guvernul a ratat ocazia de a fi în prima linie a statelor europene, dar și din lume, care lansează servicii de generație următoare.

"Îmi doresc ca România să fie în prima treime a ţărilor care lansează 5G", adăugând în acelaşi timp: "trebuie să fim oarecum atenţi să nu dăm cu capul de toate pragurile şi să vedem cu ce s-a greşit în alte ţări", spunea, în primăvară, ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale de la acea dată, Alexandru Petrescu.

Într-o primă fază, ANCOM a realizat o strategie națională și a organizat dezbateri cu reprezentanții industriei de profil. Apoi, a prezentat, în vară, caietul de sarcini al licitației în care spunea că prețul de pornire al tuturor blocurilor de frecvențe va însuma 580 de milioane de euro, pentru acordarea drepturilor de utilizare a spectrului radio disponibil în mai multe benzi de frecvențe. Suma anunțată era mult mai mică decât cea vehiculată la în 2018, de un miliard de euro. De asemenea, dacă în luna ianuarie termenul anunțat pentru atribuirea licențelor era 31 ocombrie, în luna iunie acesta a fost mutat în decembrie, astfel încât operatorii să poată folosi o parte a spectrului câştigat începând cu data de 1 ianuarie 2020.

La 31 ocombrie, ANCOM anunță că licitaţia pentru alocarea spectrului radio necesar implementării 5G nu mai poate avea loc în acest an, ci în prima parte a anului viitor.

Printre printre principalele motive invocate de autorități au fost: lipsa setului de instrumente privind cerinţele de securitate a reţelelor, necesitatea implementării Memorandumului semnat de către Guvernele României şi SUA, precum şi necesitatea ca viitorul guvern care întocmeşte bugetul pentru anul 2020 să aprobe taxele de licenţă şi calendarul de achitare a acestora.

"În aceste condiţii, conducerea ANCOM consideră că organizarea licitaţiei în totală transparenţă şi predictibilitate nu este posibilă", anunța Autoritatea.

În același timp, Sorin Grindeanu, președintele ANCOM spunea, la acea dată, că memorandul este "strict secret" și nu îi poate informa pe operatori de existența unor restricții până când acesta nu va fi transpus în legislație.

Acum, este luna decembrie, iar Memorandumul cu SUA nu a fost transpus în legislație, nici nu avem vreo dată la care acest lucru s-ar putea întâmpla. Ba mai mult, preşedintele Klaus Iohannis anunţa pe 20 decembrie că a convenit împreună cu Guvernul "să se mai stea un pic" în ceea ce priveşte tehnologia 5G, deoarece în prezent există un singur provider care are capacitatea de a o implementa. 

Peste toate întârzierile mai există și problema echipamentelor Huawei, iar memorandumul semnat cu SUA ar viza excluderea infrastructurii Huawei.

De asemenea, autoritățile române așteaptă și indicațiile Comisiei Europene. Până la sfârşitul acestui an, Comisia Europeană, în colaborare cu ENISA (Agenţia Uniunii Europene pentru Securitatea Reţelelor şi a Informaţiilor), ar trebui să publice un set de instrumente privind cerinţele de securitate a reţelelor, de care ANCOM îşi doreşte să ţină cont în cadrul elaborării caietului de sarcini pentru licitaţia 5G.

Între toate aceste blocaje, pe care industria telecom, dar și alte industrii conexe care vor beneficia de noua tehnologie, și, nu în ultimul rând, consumatorii așteaptă să fie rezolvate, autoritățile promit un nou termen pentru atribuirea licențelor 5G: în prima jumătate a anului viitor.

Potrivit datelor disponibile la nivelul UE, doar pentru România, efectele de multiplicare în economie ale adopţiei 5G sunt estimate la 4,7 miliarde euro, respectiv crearea a peste 252.000 locuri de muncă. Efectele de antrenare estimate pentru patru sectoare (autovehicule, transporturi, utilităţi şi sănătate) arată beneficii de 62,5 miliarde euro/anual, la nivelul UE.

loading...
Loading...

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

Daniel Oanţă

Vrem iar?

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO