Cum poate România să câștige 1 miliard de euro anual: GenAI în sectorul public și o strategie națională privind forța de muncă

Un alt beneficiu indirect suplimentar ar fi facilitarea extinderii alfabetizării digitale și a cunoștințelor de AI în rândul populației, românii fiind pe ultimul loc din UE în cadrul Indicelui economiei și societății digitale (DESI).

Într-un nou articolul, intitulat „The transformative potential of AI in Romania’s public sector”, McKinsey prezintă oportunitățile de transformare a serviciilor publice prin automatizare, îmbunătățirea procesului decizional și creșterea implicării cetățenilor. Sunt prezentate șase etape care pot facilita implementarea GenAI la scară largă în ministere și agenții guvernamentale.

„Inteligența artificială generativă e mai mult decât un simplu salt tehnologic, este o oportunitate strategică pentru România de a-și moderniza serviciile publice și de a genera mai multă valoare economică”, a declarat Ovidiu Tișler, Managing Partner McKinsey & Company România și co-autor al articolului. „Cu ajutorul GenAI, guvernul poate oferi servicii mai rapide, mai inteligente și mai centrate pe cetățean, asigurând totodată o creștere anuală a PIB-ului cu +0,6%.”

Autorii studiului spun că GenAI ar putea automatiza până la 60% dintre sarcinile administrative ale instituțiilor publice. De asemenea, doar 24% dintre români utilizează în prezent servicii de e-administrație, comparativ cu media UE de 75%.

Articolul prezintă studii de caz internaționale care arată cum GenAI transformă deja serviciile publice la nivel global. De la platforma chatbot VICA din Singapore, folosită de peste 60 de agenții guvernamentale, la asistentul „Lumi” din Heidelberg, Germania, care a gestionat peste 21.000 de solicitări ale cetățenilor, exemplele demonstrează cum GenAI poate crește eficiența și capacitatea de răspuns în folosul cetățenilor. Aceste povești de succes oferă lecții valoroase pentru parcursul României în domeniul GenAI.

GenAi, impact real pentru sectorul public

Experții McKinsey propun două direcții prin care România își poate valorifica potențialul GenAI în sectorul public. La nivel național, se subliniază importanța unei viziuni clare, a coordonării centralizate și a investițiilor în infrastructură și talente. La nivel organizațional, ministerele și agențiile sunt încurajate să identifice cazuri de utilizare cu impact crescut, să își instruiască personalul și să adapteze cadrul de guvernanță, pentru a integra GenAI în activitatea zilnică.

McKinsey apreciază progresele României, inclusiv aprobarea Strategiei Naționale pentru AI și rolul ADR, dar atenționează că succesul implementării GenAI va necesita acțiune coordonată, investiții susținute și încrederea publicului.

În România, o mare parte din angajații din sectorul public sunt conștienți de oportunitățile oferite de AI și gen AI. Când au fost consultați cu privire la principalele beneficii pe care AI le poate aduce rolurilor lor, reprezentanții sectorului public românesc au identificat următoarele:

-îmbunătățirea calității serviciilor publice oferite cetățenilor
-optimizarea timpului de procesare
-facilitarea luării de decizii bazate pe dovezi
-îmbunătățirea creativității organizaționale
-creșterea transparenței și simplificarea

Aceste îmbunătățiri ale calității și eficienței sunt în deplină concordanță cu cazurile de utilizare și inițiativele gen AI care sunt adoptate în mod constant de administrațiile publice din întreaga lume, mai spun consultanții McKinsey.

”Cu toate acestea, este important să subliniem că, în ceea ce privește luarea deciziilor, decizia finală trebuie să rămână și va rămâne la latitudinea individului uman. Prin urmare, modelele de AI și gen AI trebuie construite într-un mod care să permită oamenilor să supravegheze procesele și rezultatele pentru a asigura controlul calității, adică o abordare de tip „human in the loop” (omul în buclă)”.

România este din ce în ce mai pregătită să adopte GenAi

Potrivit sursei citate, există un potențial semnificativ pentru ca inteligența artificială generativă să sporească eficiența și productivitatea în sectorul public din România, dar implementarea sa cu succes depinde de mai mulți factori critici.

Raportul Oxford Insights privind indicele de pregătire a guvernelor pentru inteligența artificială (Government AI Readiness Index) evaluează țările pe baza a peste 40 de indicatori din trei piloni cheie – guvern, sectorul tehnologic și date și infrastructură – oferind o viziune holistică asupra pregătirii pentru inteligența artificială. În raportul din 2024, România s-a clasat pe locul 13 în Europa de Est și pe locul 58 la nivel global din 189 de țări, cu un scor de pregătire de 58,1 din 100,12.

Studiul remarcă faptul că scorul de pregătire pentru AI al României a crescut într-un ritm mai rapid decât scorurile multor țări din Europa de Est între 2021 și 2024, subliniind traiectoria ascendentă a țării în acest domeniu.

Concluzii similare pot fi trase din recomandările formulate în rapoartele OCDE și ale Comisiei Europene privind digitalizarea administrației publice. Deși se menționează progrese în anumite domenii – îmbunătățirea guvernanței inițiativelor digitale prin intermediul Autorității pentru Digitalizarea României (OCDE) până la adoptarea legislației necesare și îmbunătățirea implementării eID și a cloudului guvernamental (Comisia Europeană) –, există încă domenii care trebuie abordate, printre care:

• deficite persistente în ceea ce privește competențele digitale relevante
• adoptarea relativ redusă și proiectarea orientată către utilizatori a serviciilor publice
• fragmentarea și interoperabilitatea limitată, precum și implementarea prelungită a unor proiecte critice de infrastructură (de exemplu, pentru o mai bună interoperabilitate și o adoptare mai largă a serviciilor de cloud)

”În timp ce direcția strategică vine din partea guvernului, activitatea practică în această privință este executată de ministere și agenții individuale, ceea ce le face să fie părți interesate cheie în acest proces”, mai atrag atenția experții.

O strategie națională privind forța de muncă este esențială

O strategie națională privind forța de muncă este esențială pentru a se asigura că angajații din sectorul public sunt pregătiți să adopte și să utilizeze în mod eficient inteligența artificială generală.

Parteneriatele cu universitățile și organizațiile din sectorul privat pot contribui la dezvoltarea de programe de formare și stagii axate pe inteligența artificială, în timp ce inițiativele naționale de perfecționare profesională ar putea oferi angajaților din sectorul public competențe de bază.

În acest sens, forța de muncă viitoare a României are un potențial enorm, având în vedere că aproape 7% dintre absolvenții de universitate sunt specializați în tehnologia informației și comunicațiilor, România ocupând locul șase în Uniunea Europeană în ceea ce privește acest indicator.

Colaborarea și încrederea publică sunt esențiale pentru extinderea AI generică la nivel național. Astfel, experții îndeamnă la colaborarea interinstituțională care poate fi încurajată prin platforme comune și baze de date comune, în timp ce parteneriatele public-privat pot valorifica expertiza și resursele din sectorul privat.

Un studiu al UE a constatat că, în 2021, 59% din populația României avea o opinie pozitivă cu privire la schimbările pe care le-ar putea aduce AI și automatizarea, iar acest procent ar putea crește și mai mult prin comunicarea deschisă și implicarea în procesul de transformare digitală, precum și prin adoptarea unui model de servicii publice centrat pe cetățean.