1EUR = 4.8288 RON | Bucureşti 17 º

News

Cum se fraudează cu legea în mână angajările la stat. Dezvăluirile unui fost consilier al Cancelariei prim-ministrului

Cristian Botan, fost consilier al Cancelariei Prim-ministrului României pe probleme de transparenţă guvernamentală, numit în această calitate pentru că a creat platforma PublicJob.ro, unde sunt centralizate aproape toate angajările și promovările din sectorul public, descrie într-o postare pe pagina sa socializare cum se fraudează legal angajările la stat: mulţi dintre candidaţii care se califică pentru posturile oferite nu mai ajung să se înscrie la concurs, din cauza timpului scurt pe care-l au la dispoziţie pentru depunerea dosarelor de concurs, care conţin o lungă listă de documente pe care nu le pot obţine înainte de expirarea anunţurilor de angajare. Cei care ajung totuşi să se înscrie au puţin timp la dispoziţie să se pregătească pentru proba scrisă a concursului. 

02 mar, 2017 | ECONOMICA.net

Cristian Botan a fost consilier al Cancelariei Prim-ministrului României pe probleme de transparenţă guvernamentală. Numirea sa la Palatul Victoria a survenit ca urmare a inițiativei sale de a reuni posturile vacante în administrația publică din România într-un portal online unic (PublicJob.ro), cu scopul combaterii favoritismului și nepotismului în managementul resursei umane din sectorul public.

Iată integral mesajul publicat de Cristian Botan pe pagina sa oficială de socializare:

"În ultimii cinci ani am urmărit îndeaproape concursurile de angajare în administrație. Pentru încurajarea transparenței și combaterea situațiilor frecvente de favoritism și nepotism, în 2012 am creat platforma PublicJob.ro, adoptată ulterior de Guvern drept posturi.gov.ro, unde sunt centralizate aproape toate angajările și promovările din sectorul public.
Contrar tradiției, fără a costa câteva milioane de euro, portalul posturi.gov.ro a devenit cel mai accesat site guvernamental, cu mai bine de 2.3 milioane vizitatori unici și 68 milioane vizualizări ale anunțurilor. A fost recunoscut drept exemplu de bună practică în cadrul Conferinței Internaționale Anti-Corupție din Brazilia (2012), la Summitul Open Government Partnership de la Londra (2013), iar ca urmare a creării acestuia am avut onoarea de-a fi inclus în topul New Europe 100 al celor mai importanți inovatori din Europa Centrală și de Est, realizat în parteneriat de Res Publica, Google, Financial Times ş.a. (2014).
În ciuda acestor succese, site-ul nu poate rezolva problema fundamentală cu care ne confruntăm în sectorul public, respectiv angajarea oamenilor nu pe baza lucrurilor pe care le cunosc, ci pe baza a cine îi cunoaşte şi îi recomandă. Mai jos sunt doar câteva dintre modalitățile prin care se facilitează fraudarea concursurilor de angajare în instituțiile publice:

Metoda 1: Timpul alocat pentru înscrieri – se stabileşte un interval cât mai scurt pentru depunerea dosarelor, astfel încât concurenţa să fie cât mai redusă. Acest interval este uneori de numai cinci zile, incluzând sfârşitul de săptămână. Rămân astfel trei zile în care candidații de bună-credință trebuie să vadă anunțul, să-și adune documentele necesare dosarului și să se deplaseze fizic la instituție pentru a-l depune. Ca regulă de lucru, e mult mai simplu să fraudezi un concurs cu trei candidați, decât unul cu 39 (apropo de postul de la Senat despre care v-am scris cu câteva zile în urmă).

Metoda 2: Studiile necesare – se aleg domenii de studiu care n-au nimic de-a face cu activitatea funcției pentru care se organizează concursul. Spre exemplu, pentru funcția de inspector la Compartimentul Relaţii cu Publicul al unei primării din județul Iaşi se admit studii superioare în domeniul Geografie. La fel şi pentru funcţia de consilier la Compartimentul Evidenţă Asiguraţi, Carduri şi Concedii Medicale dintr-o Casă județeană de Asigurări de Sănătate.

Metoda 3: Documentele necesare pentru dosar – se solicită adeverințe, certificate, atestate sau diplome a căror obţinere depăşeşte calendarul stabilit pentru depunerea dosarelor. În absența acestor documente, dosarul este respins, iar ca o „pură coincidență” este destul de probabil ca unul dintre contracandidați să aibă deja toate aceste documente pregătite.

Metoda 4: Subiectele pentru proba scrisă – se stabilește o bibliografie cât mai complexă, menită a descuraja candidații de bună-credință. Spre exemplu, pentru un post de director general în cadrul unui minister (concurs care se desfășoară în această perioadă, de altfel), bibliografia cuprinde 29 legi, hotărâri de guvern, ordine de ministru și regulamente europene. Am făcut un exercițiu simplu și am adăugat toate cele 29 documente în același fișier Word, cu font Times New Roman de 12, la spațiere de un rând. Rezultă 2.377 pagini (898.741 cuvinte, 5.489.741 semne) pe care trebuie să le înveţi în cele 12 zile stabilite între momentul în care postul a fost scos la concurs și ziua în care susţii proba scrisă, adică o medie de 198 pagini pe zi. Dacă totuşi te încăpățânezi să încerci, atunci ia în calcul faptul că este destul de posibil ca unul dintre contracandidații tăi să aibă deja cele câteva subiecte de concurs posibile, adică va învăța cam o pagină pe zi, iar acest lucru îi va fi mai mult decât suficient pentru a obține punctaj maxim la proba scrisă.

Metoda 5: Interviul – se departajează candidaţii chiar şi la doar câteva puncte, suficiente însă pentru ca postul să meargă în direcția prestabilită. O situație interesantă este aceea în care unul dintre candidați lucrează deja în instituție sub o formă contractuală (detașat, angajat temporar ș.a.) și se prezintă pentru a fi intervievat 'independent' de oameni care-i sunt deja colegi de câteva luni sau uneori chiar de câțiva ani. Contestația față de rezultatul interviului este inutilă, dat fiind că nu poți compara prestația ta față de cea a contracandidatului care a obținut postul.

Acestea sunt doar câteva dintre modalităţile simple prin care angajările în sectorul public sunt fraudate. Dacă astăzi ne este dat să remarcăm starea precară a sistemului nostru de sănătate, absența autostrăzilor, condițiile deficitare din învățământ, calitatea scăzută a serviciilor prestate de instituțiile noastre publice, dacă nu există jurnal de știri în care să nu fie prezentat cel puțin un caz de corupție, atunci toate acestea sunt în fapt consecințele principiilor greșite pe baza cărora se obțin posturile la stat.
Avem nevoie de o reformă substanţială a administraţiei, cu accent pe transparenţă, evaluarea performanței și implementarea noilor tehnologii. În absența unei astfel de reforme, România va rămâne în continuare – așa cum spunea cineva – „ţara mătuşilor, ţara soacrelor, ţara nepoţilor, ţara cumnaţilor”. Pentru această reformă voi milita în continuare din afara sau din interiorul Palatului Victoria, în funcție de interesul și înțelepciunea celor aflați în Guvern", conchide Cristian Botan.

Loading...

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO