Cum vede Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză economia României în perioada 2026-2029

Adaugă-ne ca sursă preferată

Astfel, pentru 2026, Produsul Intern Brut este preconizat la 2.056 miliarde lei, faţă de 1.916 miliarde lei în 2025, se arată în Proiecţia principalilor indicatori macroeconomici 2026 – 2029.

„Perspectivele macroeconomice pe termen mediu au fost elaborate într-un context geopolitic dificil, cu incertitudini amplificate de intensificarea conflictului din Orientul Mijlociu, care a condus la un şoc energetic major pe piaţa globală. Efectul inflaţionist produs de creşterea preţurilor la combustibili s-a suprapus peste eforturile interne de corecţie a dezechilibrelor macroeconomice prin continuarea aplicării măsurilor de consolidare bugetară, ceea ce a generat o deteriorare a perspectivelor pentru anul curent. O altă cauză a ajustării negative a prognozelor o constituie datele semnal publicate de Institutul Naţional de Statistică privind contracţia PIB-ului din trimestrul I cu 1,7% faţă de trimestrul corespunzător din anul anterior ca serie brută şi cu 0,2% comparativ cu ultimul trimestru din 2025 ca serie ajustată sezonier. La acestea se adaugă rezultatele sub aşteptări ale unor indicatori cu frecvenţă ridicată din primele trei luni ale anului, în special pentru cei care reflectă consumul gospodăriilor populaţiei (comerţul cu amănuntul, serviciile populaţiei, câştigurile salariale etc.)”, se menţionează în Nota care însoţeşte documentul.

Pe latura ofertei, cvasi-stagnarea economică prevăzută pentru anul în curs a avut în vedere, potrivit sursei citate, o continuare a tendinţei de restrângere a valorii adăugate brute în industrie, manifestată în ultimii 4 ani, pierderile de competitivitate ca urmare a majorării costurilor, în special cele energetice, conducând la întârzierea procesului de revenire în teritoriu pozitiv, scrie Agerpres.

Şi pentru sectorul serviciilor se estimează o evoluţie nefavorabilă, impactul măsurilor de consolidare fiscală fiind mai pregnant la anumite categorii de servicii, în special cele destinate
consumatorilor casnici.

În acelaşi timp, construcţiile confirmă poziţia de cel mai dinamic sector, susţinut în special de componenta construcţiilor inginereşti, stimulate de absorbţia fondurilor europene, cât şi de o revenire a construcţiilor rezidenţiale înregistrată în prima parte a anului.

„Pe partea de cheltuieli, având în vedere efectele mai pronunţate induse de aplicarea măsurilor de consolidare fiscală, peste care s-a suprapus impactul inflaţionist al conflictului din Orientul Mijlociu, s-a estimat o temperare a consumului privat în anul 2026 mai pronunţată decât cea prognozată anterior, determinând o contribuţie negativă asupra creşterii economice. În contextul încheierii Programului Naţional de Redresare şi Rezilienţă în luna august, se menţine ipoteza unei accelerări de ritm în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor alocate prin instrumentul ‘Next Generation EU’ care, printr-o gestionare responsabilă, va genera un avans de 4,2% al investiţiilor brute. Formarea brută de capital rămâne, în continuare, principalul susţinător al cererii interne. Cu toate acestea, persistă riscul materializării unei utilizări insuficiente a fondurilor europene, ceea ce ar constitui o vulnerabilitate asupra evoluţiei procesului investiţional şi, implicit, asupra creşterii economice”, se subliniază în Notă.

Dinamicile schimburilor internaţionale au fost estimate descendent, pe fondul deteriorării previziunilor privind creşterea economică a principalilor parteneri externi, dar şi a perturbărilor lanţurilor de aprovizionare ca urmare a conflictelor globale. Exportul net va avea un impact pozitiv ca urmare a majorării cu 1,7% a exportului de bunuri şi servicii, concomitent cu o cvasi-stagnare a importului de bunuri şi servicii (+0,1%), rezultată din restrângerea cererii interne.

Pe termen mediu, se menţin neschimbate estimările pentru creşterea economică, pe ansamblul perioadei 2027 – 2029, ritmul mediu anual pentru Produsul Intern Brut fiind de 2,2%, susţinut, în principal, de continuarea dezvoltării procesului investiţional.

Pe partea ofertei, creşterea se bazează pe o evoluţie peste nivelul PIB a construcţiilor, dinamica medie anuală fiind de 2,8%. Concomitent, se aşteaptă redresarea treptată a sectorului industrial şi intrarea în teritoriu pozitiv, susţinând astfel avansul economiei.

Pentru sectorul terţiar se prevede o revigorare după evoluţiile modeste din perioada 2025 – 2026 prin dezvoltarea cu precădere a activităţilor moderne cu plusvaloare ridicată, fiind estimat un ritm mediu anual de 2,1% şi cel mai mare aport la creşterea economică.

Pe partea cererii, investiţiile brute, cu un ritm mediu anul de 2,7%, vor continua să reprezinte pilonul de susţinere a creşterii economice, o atenţie deosebită acordându-se alocării resurselor disponibile, atât din fonduri europene, cât şi guvernamentale şi private, pentru finalizarea proiectelor majore de infrastructură.

Consumul privat, după declinul din 2026, va avansa cu un ritm mediu anual peste cel al Produsului Intern Brut, ca urmare a reducerii treptate a efectelor consolidării bugetare.

Conform prognozei CNSP, exportul net va avea, pe termen mediu, o contribuţie uşor negativă la creşterea economică, dinamica medie a importului de bunuri şi servicii devansând-o pe cea a exportului de bunuri şi servicii în urma revenirii cererii interne.

„Prognoza macroeconomică este supusă, însă, unui grad ridicat de incertitudine, persistenţa conflictului din Orientul Mijlociu, abaterea de la reformele privind consolidarea bugetară sau înăsprirea politicilor comerciale internaţionale constituind riscuri de deteriorare a echilibrelor macroeconomice”, atenţionează CNSP.

Pentru 2027, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză estimează un PIB de 2.201 miliarde lei, respectiv un avans al economiei de 2,2%. Relansarea din 2027 va fi susţinută de reducerea inflaţiei şi de condiţiile de finanţare mai favorabile, se arată în prognoză. Creşterea va continua în următorii ani, aceasta urmând să fie de 2,4% în 2028 şi 2,1% în 2029.