1EUR = 4.7794 RON | Bucureşti 5 º

Imobiliare

Primarii vor putea evacua forţat proprietarii din blocurile cu bulină. 4.200 de bucureşteni locuiesc în clădiri cu risc seismic clasa I

Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene (MDRAPFE) a lansat în dezbatere publică Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă privind reducerea riscului seismic. Legea dă putere primarilor să evacueze locuitorii din clădirile pericol public şi mai stabiliteşte care este dobânda pe care proprietarii de spaţii comerciale o vor plăti pentru lucrările de consolidare. 

07 mar, 2017 | | ECONOMICA.net

Ministerul Dezvoltării a propune o lege prin care primarii oraşelor în care există clădiri cu risc seismic să poată interveni pentru consolidarea acestora, chiar şi în cazul în care proprietarii nu doresc acest lucru. Fostul ministrul al Dezvoltării, Vasile Dâncu, anunţa această măsură încă din luna septembrie a anului trecut.

În Strategia de Locuire este specificat faptul că în România există 26.000 de apartamente care sunt nesigure la cutremur. 

Ce prevede Legea

  • se interzice organizarea şi desfăşurarea de activităţi permanente şi/sau temporare în spaţiile din clădirile din clasa I de risc seismic, care implică aglomerări de persoane, până la finalizarea lucrărilor de intervenţie;
  • evacuarea persoanelor care nu au eliberat în termen spaţiul deţinut în construcţiile cu destinaţia de locuinţă încadrate în clasa I de risc seismic şi care prezintă pericol public, prin dispoziţie de primar. Primăria le va pune la dispoziţie locuinţe de necesitate pe perioada execuţiei lucrărilor de intervenţie;
  • primarii pot întocmi documentaţiile cadastrale;
  • proprietarii au obligaţia de a permite accesul pentru desfăşurarea activităţilor de expertizare, de efectuare a măsurătorilor pentru întocmirea documentaţiei cadastrale necesare înregistrării îmobilului în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară;
  • se detaliază modul de stabilire a cotei-părţi indiviză;
  • primăriile pot finanţa măsurătorile pentru întocmirea documentaţiei cadastrale, dar şi cele pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţie; 
  • persoanele fizice şi juridice proprietari de spaţii cu altă destinaţie vor restitui în rate lunare egale cu o dobândă fixă de 5% pe an, timp de maximum cinci ani banii alocaţi de primării pentru lucrările de consolidare;
  • se mai introduce şi posibilitatea realizării unei noi expertizări tehnice a construcţiei existente, în cazul în care nu au fost realizate măsurile de intervenţie propuse în expertiza tehnică iniţială.

Legea mai prevede că decizia de evacuare temporară are caracter executoriu de la data ofertei unei locuinţe de necesitate pentru cazare pe perioada execuţiei lucrărilor de intervenţie și va putea fi adusă la îndeplinire pe calea executării silite.

Primăria Capitalei a anunţat recent că se va înfiinţa o societate care se va ocupa de consolidarea clădirilor cu risc seismic şi că pune la dispoziţia locatarilor care doresc consolidarea apartamentelor în care locuiesc două blocuri cu 128 de apartamente de necesitate la Piaţa Naţiunilor Unite. 

Cum se stabileşte cota indiviză 

Legea prevede ca pentru stabilirea cotei-părţi indivize din proprietatea comună aferentă fiecărei proprietăţi individuale să se ia în calcul suprafaţa utilă totală, care va fi stabilită distinct pentru spaţiile de locuinţă şi pentru spaţiile cu altă destinaţie. Aceasta va fi determinată pe baza măsurătorilor cadastrale înscrise în cartea funciară a imobilului. 

Cel puţin 4.200 de persoane locuiesc în clădiri cu risc seismic 

Bucureştiul numără cele mai multe clădiri cu bulină. Datele de la primărie arată că peste 770 de clădiri sunt încadrate în diferite categorii de risc seismic, din care 174 sunt pericol public în caz de cutremur. 

Asociaţia Centrul Român pentru Inovație în Dezvoltare Locală (CRIDL) a derulat un proiect pentru creşterea gradului de conştientizare a riscului seimic. Proiectul Alert este o platformă care va culege informații de la cetățeni și voluntari cu privire la clădirile aflate în risc seismic din București, în special numărul și nevoile persoanelor care locuiesc în acestea. 

Voluntarii CRIDL au ajuns la 126 de clădiri şi a fost identificat un număr de 4.204 de persoane care locuiesc în clădiri clasa I de risc seismic. Numărul acestora este mult mai mare, având în vedere faptul că pe lista imobilelor încadrate în clasa I de risc seismic figurează 173 de clădiri. 

CITEŞTE ŞI Peste 4.200 de oameni locuiesc în clădirile cu risc seismic din Bucureşti. Harta imobilelor

Ce pagube ar produce un cutremur similar celui din 1977

"La nivelul fondului locativ din România, adică 8,8 milioane de locuinţe, dacă se repetă cutremurul din 1997, pagubele se vor ridica la 6 miliarde de euro", a declarat Aurel Badea, reprezentant al Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare din România (UNSAR).

Valoarea pe care PAID ar trebui să o plătească în cazul producerii unui cutremur similar cu cel din 1977 ar fi de 775 de milioane de euro la nivel naţional, a declarat Nicoleta Radu Neacşu, director general PAID.

CITEŞTE ŞI În cazul unui cutremur precum cel din '77, doar 14% dintre români primesc ca despăgubire valoarea integrală a locuinţei

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO