Proprietarii spaţiilor comerciale din clădirile cu risc seismic vor plăti rate cu dobândă fixă pentru consolidare

Ordonanţa de Urgenţă elaborată de MDRAP prevede ca autorităţile locale să poate finanţa proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţie la spaţiile publice cu altă destinaţie decât cea de locuinţă din clădirile incluse în programele anuale şi care sunt deţinute de persoane juridice.

Odată cu această schimbare preconizată, se prevede şi restituirea de către persoanele fizice sau jurdice, care deţin spaţii cu altă destinaţie, a sumelor alocate de autorităţi pentru lucrările de intervenţie. Astfel, proprietarii vor plăti în rate lunare egale, cu o dobândă fixă de 5% pe an, cu o durată de rambursare de până la cinci ani de la data recepţiei terminării lucărilor de intervenţie. 

În cazul în care se vor înregistra întârzieri mai mari de 30 de zile, se vor calcula majorări de întârziere la ratele scadente, apicându-se o cotă de majorare, se mai arată în documentul citat. 

După ce în toamna anului trecut a fost dată legea potrivit căreia sunt interzise desfăşurarea de activităţi economice în clădirile cu bulină, mai multe cluburi, restaurante, dar şi magazine din centrul vechi, de pe Calea Victoriei şi de pe Bulevardul Magheru s-au închis. 

CITEŞTE ŞI Magazinele de pe Calea Victoriei au luat calea mallului. Cum arată acum cea mai veche arteră comercială a Bucureştiului

Proiectul de ordonanţă mai introduce şi posibilitatea realizării de noi expertize tehnice ale clădirilor existente, în cazul în care nu au fost realizate măsurile de intervenţie propuse. Spre exemplu, în Bucureşti există clădiri cu risc seismic care au fost expertizate în urmă cu mai bine de zece ani şi la care nu au fost demarate lucrări de intervenţie. 

Actul normativ mai prevede şi posibilitatea finanţării din venituri proprii ale MDRAP pentru construcţia de locuinţe de necesitate pentru cazarea temporară a persoanelor evacuate din apartamentele situate în construcţiile încadrate în clasa I de risc seismic şi care prezintă pericol public, pe perioada execuţiei lucrărilor de intervenţie pentru reducerea riscului seismic al acestora, precum şi realizarea de acţiuni şi campanii pentru educarea antiseismică a populaţiei. 

Proprietarii, evacuaţi pentru consolidarea clădirilor 

Noua OUG prevede posibilitatea ca persoanele care nu au eliberat în termen spaţiul deţinut în construcţiile cu destinaţia de locuinţă încadrate în clasa I de risc seismic şi care prezintă pericol public, să fie ecavuate. Actul normativ arată că unul dintre motivele pentru care se constatau întârzieri în vederea demarării lucrărilor era perioada mare de timp necesară acţionării în instanţă a proprietarilor care refuzau accesul în spaţiile deţinute în clădirile supuse consolidării, în vederea emiterii ordonanţei preşedinţiale. 

Ordonanţa Guvernului nr. 20/1994 prevede ca proprietarii de locuinţe persoane fizice să estituie în rate lunare egale, fără dobândă, eşalonate pe 25 de ani, contravaloarea execuţiei lucrărilor de consolidare finanţate din alocaţii bugetare. Cei care au venituri medii nete lunare pe membru de familie sub câştigul salarial mediu net pe economie sunt exceptaţi de la plata lucrărilor de intervenţie. 

Bucureştiul, cea mai vulnerabilă capitală europeană 

Bucureştiul este cea mai vulnerabilă capitală europeană la cutremure, şi asta datorită poziţiei georegrafice, de circa 100 – 170 de km de zona epicentrală Vrancea. Pe lista clădirilor din Bucureşti cu risc seismic, actualizată de Primăria Generală la 16 noeimbrie 2016 figurează 177 de clădiri cu risc seismic clasa I care prezintă pericol public.

În clasa I risc seismic sunt incluse 173 de imobile, iar în clasa II de risc seismic sunt incluse 326 clădiri. În total, 

26.000 de apartamente din România sunt nesigure la cutremur

Strategia Naţională de Locuire, elaborată de MDRAP şi pusă în dezbatere publică în această vară, arată că un număr de 26.000 de apartamente din mai multe judeţe sunt nesigure în caz de cutremur. 

Nu doar Capitala este expusă acestui risc, ci şi alte oraşe din ţară. 65% din populația urbană a țării este expusă pericolelor seismice. Cutremurele majore au avut loc periodic în România, evenimente fiind înregistrate în 1802, 1829, 1838, 1940, 1977 și 1986. 

Doar în Bucureşti au fost identificate un număr de 2.563 de clădiri care au nevoie de consolidări structurale, fiind vulnerabile în caz de cutremur. Cele mai multe locuinţe vulnerabile la un seism sunt cele construite înainte de 1960.