Dănescu, ARB: Digitalizarea va creşte cu 45% profitul net al băncilor. 30% ar veni doar din reducerea costurilor operaţionale

Pandemia Covid-19 a grăbit procesul de digitalizare a băncilor, proces care va continua şi în 2021. Florin Dănescu, președinte executiv al Asociației Române a Băncilor, arată că transformarea digitală a instituțiilor financiare ar putea adăuga 45% la profitul net al băncilor, 15% din readaptarea produselor și modelului de business și 30% din reducerea costurilor operaționale.
Gabriela Ţinteanu - sâm, 02 ian. 2021, 07:53
Dănescu, ARB: Digitalizarea va creşte cu 45% profitul net al băncilor. 30% ar veni doar din reducerea costurilor operaţionale

Tranzacțiile non-cash erau pe un trend ascendent încă de dinainte de pandemie. În ultimii ani, digitalizarea a devenit una dintre cele mai importante provocări ale sistemului bancar, cu operațiuni tot mai diverse, de la efectuarea de plăți până la obținerea de credite și deschiderea de conturi prin aplicații de Internet / Mobile Banking.

„Pe de o parte avem clienți care recurg tot mai mult la servicii digitale, de cealaltă parte sunt comercianții care sunt deschiși la plățile alternative și băncile care colaborează cu fintech-uri pentru a răspunde acestor nevoi. Dar aceasta nu înseamnă că toți clienții sunt pregătiți pentru o interacțiune cu banca într-un mediu integral digital. De aceea, gradul în care băncile vor opta pentru agențiile noncash este diferit de la o bancă la alta, depinzând de segmentele de clienți și de strategia fiecărei bănci”, spune preşedintele ARB.

Digitalizarea implică însă şi anumite probleme de personal, deoarece cerinţele se schimbă, iar anumite operaţiuni executate de oameni vor fi de acum încolo executate de maşini. „Alte job-uri vor fi necesare, pentru că până la urmă sistemele trebuie dezvoltate și monitorizate de oameni. Să luăm alte exemple din istorie. Cum arăta o centrală telefonică acum 50-70 de ani și cum arată ea astăzi. Sau din domeniul financiar, cum se făceau tranzacțiile bursiere la începutul secolului trecut și cum se fac astăzi. Interacțiunea umană nu va dispărea”, precizează Florin Dănescu.

Digitalizarea înseamnă însă un plus la profitul net al fiecărei bănci, chiar dacă iniţial va exista o pierdere generată de investiţiile în tehnologie. Astfel, o analiză realizată de McKinsey estimează că transformarea digitală a instituțiilor financiare ar putea adăuga 45% la profitul net al băncilor, 15% din readaptarea produselor și modelului de business și 30% din reducerea costurilor operaționale. Pe de altă parte, va exista și un impact negativ asupra profitului, dat de investițiile în rezolvarea riscurilor operaționale și investiții în inovarea produselor. Cu alte cuvinte, până la economii este nevoie de investiții.

Despre numărul de unităţi bancare care vor mai exista după pandemie şi despre numărul de angajaţi disponibili, Florin Dănescu ne spune: „Reducerea amprentei bancare, a numărului de unități bancare, este un proces început după criza din 2008-2009 și cred că va fi accelerat de pandemie pe fondul digitalizării. Rezultatul final depindede capacitatea băncilor din sistem de a susține investițiile necesare, dar și de posibilitățile de informare și de acces la servicii digitale în siguranță pentru clienții fiecărei bănci”.

În ultimii ani, piața serviciilor financiar bancare a intrat într-o nouă etapă de evoluție, fiind preocupată de redefinirea unor noi modele de afaceri, dezvoltarea de noi servicii, menită să aducă o mai mare deschidere, transparență, competitivitate și să stimuleze inovaţia.

Din perspectiva digitalizării și a inovației, domeniul plăților este unul dintre cele mai dinamice. Aplicarea prevederilor Directivei revizuite a Serviciilor de Plăți (PSD2) produce schimbări în modelele de business și stimulează inovația în sistemul bancar, iar efectele au început deja să apară în piață prin intensificarea colaborării dintre bănci și companii fintech, având ca scop o ofertă de servicii cât mai comode, rapide și sigure pentru clienți.

Plățile instant, efectuate în câteva secunde de la plătitor la beneficiar, capătă tot mai mulți adepți la nivel european, inclusiv în România, iar autoritățile europene solicită statelor ca acestea să devină noua regulă în perioada următoare.

Te-ar mai putea interesa și
APIA a făcut plăți către fermieri de aproape 124 de milioane de lei, în intervalul 24 – 26 aprilie
APIA a făcut plăți către fermieri de aproape 124 de milioane de lei, în intervalul 24 – 26 aprilie
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a efectuat plăţi pentru anul de cerere 2023 în suma totală de 123,99 de milioane de lei lei (24,93 de milioane de euro), în......
AMOFM: 240 de locuri de muncă în străinătate sunt disponibile prin rețeaua EURES
AMOFM: 240 de locuri de muncă în străinătate sunt disponibile prin rețeaua EURES
Angajatorii europeni oferă, prin intermediul EURES România, 240 de locuri de muncă, cu contract pe perioadă determinată ...
Marcel Boloș: Sistemul naţional e-Transport este creat pentru lupta împotriva diverselor forme de fraudă şi evaziune fiscală
Marcel Boloș: Sistemul naţional e-Transport este creat pentru lupta împotriva diverselor forme de fraudă şi evaziune ...
Sistemul naţional e-Transport este special creat pentru lupta împotriva diverselor forme de fraudă şi evaziune fiscală ...
18 instituții financiare au anunțat că vor să participe la schema de ajutor de stat IMM Plus. Fondul de garantare a fost suprasubscris cu peste 330%
18 instituții financiare au anunțat că vor să participe la schema de ajutor de stat IMM Plus. Fondul de garantare a fost ...
Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM SA-IFN) a anunțat astăzi ...