Daniel Zamfir: În trei ani, România riscă să nu mai aibă unde să depoziteze deşeurile

Adaugă-ne ca sursă preferată

‘În România, astăzi, mai avem capacitate de depozitare de 14 milioane de tone. La cât producem noi acum, între 6 – 7 milioane de tone, în mai puţin de trei ani, nu mai avem unde să depozităm gunoiul. Discuţia că vom deschide alte depozite e una, din punct de vedere practic, irealizabilă. Ştiţi bine care e procedura ca să deschizi, astăzi, noi gropi de gunoi: referendum în respectiva localitate… Nu ştiu care locuitori din ţara asta vor dori ca în localitatea lor să se deschidă o groapă de gunoi’, a explicat Zamfir, la forumul ‘Gestionarea deşeurilor municipale’, organizat la Palatul Parlamentului.

În opinia sa, irealizabilă este şi ţinta de reciclare de 50% până în anul 2020, în condiţiile în care în prezent aceasta se face doar pentru 5% din totalul deşeurilor.

Daniel Zamfir a susţinut că o măsură concretă pentru a încuraja colectarea selectivă ar fi implementarea taxei pe deşeuri la groapa de gunoi. În acest sens, el a salutat faptul că Senatul a adoptat un amendament în baza căruia a fost eliminată suspendarea taxei. Totodată, senatorul şi-a exprimat speranţa că proiectul va fi adoptat în această formă şi de către Camera Deputaţilor.

‘Industria de reciclare, în acest moment, nu are nevoie de un eventual ajutor de stat. Reprezentanţii industriei ne-au spus foarte clar că problema majoră nu este nevoia unei finanţări. Oamenii ăştia – culmea! – au tot ce înseamnă tehnologie ca să poată să producă. Ce le lipseşte: materia primă. Am vorbit, şi nu o dată, despre cât de aberant este ca reciclatorul să importe PET-uri. Noi am ajuns să importăm până şi hârtie’, a precizat el.

Zamfir a adăugat că, în cazul în care România ar folosi toată masa organică aflată în gropile de gunoi din Bucureşti, ar putea acoperi 20-25% din consumul de gaze naturale al ţării.

El a menţionat că, la nivel european, industria de reciclare este a doua din punct de vedere al dinamicii, după IT.

‘Cea mai importantă măsură, după părerea mea, este măsura coercitivă. Fără asta, nu vom avea nicio şansă să atingem vreodată ţintele pe care ni le-am propus. (…) În Europa aşa se întâmplă, plăteşti cât arunci, după principiul poluatorul plăteşte. (…) Colectarea selectivă presupune că fracţia uscată nu va fi cântărită şi nu va fi plătită’, a spus Daniel Zamfir.

Iulian Iancu, preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor, a declarat că dintre cele 32 de proiecte de dezvoltare a sistemelor de management integrat al deşeurilor, în prezent doar două sunt funcţionale la Bistriţa Năsăud şi Argeş, 12 sunt nefuncţionale, iar 18 se află în diverse etape de funcţionare.

‘Avem nişte condiţionalităţi la nivelul UE, respectiv să valorificăm 75% din deşeurile municipale, să valorificăm 80% din deşeurile de ambalaje, cu două etape intermediare: 60% – în 2020, 70% – în 2025. Iar ţintele noastre şi rezultatele noastre par a fi la ani lumină faţă de atingerea acestor obiective în 2023. Observăm, totodată, că am început proiectele pe POS Mediu şi să organizăm depozitarea în gropi când UE îşi schimbase traiectoria către colectare selectivă, către valorificare prin instalaţii de tratare bio-mecanice’, a precizat el.