Daraban, CCIR: Cred că agricultura va trebui monitorizată prin prisma PIB şi mai puţin prin producţia la hectar

Agricultura din România, cu toate producţiile şi toată retehnologizarea, nu poate trece de pragul de 4,5% din PIB, a declarat preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie al României, Mihai Daraban, subliniind că, din punctul său de vedere, agricultura va trebui monitorizată prin prisma Produsului Intern Brut şi mai puţin prin producţia la hectar.
Economica.net - joi, 01 nov. 2018, 13:42
Daraban, CCIR: Cred că agricultura va trebui monitorizată prin prisma PIB şi mai puţin prin producţia la hectar

„Mă uit la agricultura românească asupra faptului că, de atâţia ani, cu toate producţiile, cu toată retehnologizarea pe care am văzut-o şi o simţim şi o vedem, şi afară în curte, nu reuşim să trecem de 4,4 – 4,5% din PIB. Cred că acest lucru spune multe. Cred că agricultura va trebui să fie monitorizată prin prisma Produsului Intern Brut şi mai puţin prin producţia la hectar”, a spus Daraban, la Forumul „Securitatea Alimentelor şi a Resurselor de Apă”.

Acesta a subliniat că în agricultură s-a făcut un pas înainte, iar INDAGRA este de asemenea un pas înainte, fiind, de departe, cea mai mare manifestare expoziţională pe care o organizează Romexpo dintre toate domeniile de activitate.

„Scopul nostru şi tot efortul pe care l-am făcut de la preluarea mandatului a fost să orientăm mediul de business românesc către ţările de la care avem ceva de învăţat. Şi, când vorbim de acest lucru, nu putem să nu ne uităm la potenţialul SUA, pentru România colosal, atât din punct de vedere economic, cât şi din punct de vedere strategic. Este o ţară care, trebuie să recunoaştem, are un PIB cu 2.000 de miliarde dolari peste Uniunea Europeană şi are o economie bazată pe inovare/cercetare, unde noi avem atât de mult de învăţat. Este exact ceea ce ne dorim. Este, practic, scopul pe care ni l-am ales în viaţă, să orientăm economia românească spre performanţă, să încercăm să trecem şi, dacă vorbim de domeniul agriculturii, să trecem de această etapă de producţii-record la hectar, să ne gândim foarte mult pe ceea ce înseamnă produse cu valoare adăugată mare. Spun acest lucru pentru că, nu întâmplător, am fost aleşi şi de către Guvernul Japoniei, de exemplu, acum 10 zile, să promovăm parteneriatul economic dintre Uniunea Europeană şi Japonia în România. Iată că Japonia este un alt exemplu de ţară care nu are nici metri cubi de gaz, nici barili de petrol, nici producţii uriaşe la hectar. Toată economia Japoniei, ca de fapt şi cea a americană, se bazează pe producţia cu valoare adăugată mare. Cred că spre acest lucru trebuie să ţintim, iar toate programele şi banii publici pe care îi cheltuim în aceste direcţii să fie folosiţi eficient în ceea ce înseamnă procesare”, a afirmat preşedintele CCIR.

Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), în colaborare cu Ambasada SUA la Bucureşti, a organizat joi Forumul Securitatea Alimentelor şi a Resurselor de Apă, în marja Târgului Comercial INDAGRA.

Conform datelor CCIR, România are a 6-a cea mai mare suprafaţă agricolă utilizată dintre ţările UE şi este printre primii 10 exportatori mondiali de grâu şi porumb. Totalul suprafeţei agricole este de aproape 14 milioane de hectare. Pentru agricultură au fost alocate, în perioada 2017 – 2018, peste 6,5 miliarde de euro până în luna august 2018, fiind absorbite 5,62 miliarde de euro. Agricultura, silvicultura şi pescuitul au avut o pondere de 4,4% din PIB şi au înregistrat o creştere semnificativă a volumului de activitate, de 18,3% în primul trimestru al anului 2018.

Te-ar mai putea interesa și
APIA a făcut plăți către fermieri de aproape 124 de milioane de lei, în intervalul 24 – 26 aprilie
APIA a făcut plăți către fermieri de aproape 124 de milioane de lei, în intervalul 24 – 26 aprilie
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a efectuat plăţi pentru anul de cerere 2023 în suma totală de 123,99 de milioane de lei lei (24,93 de milioane de euro), în......
AMOFM: 240 de locuri de muncă în străinătate sunt disponibile prin rețeaua EURES
AMOFM: 240 de locuri de muncă în străinătate sunt disponibile prin rețeaua EURES
Angajatorii europeni oferă, prin intermediul EURES România, 240 de locuri de muncă, cu contract pe perioadă determinată ...
Marcel Boloș: Sistemul naţional e-Transport este creat pentru lupta împotriva diverselor forme de fraudă şi evaziune fiscală
Marcel Boloș: Sistemul naţional e-Transport este creat pentru lupta împotriva diverselor forme de fraudă şi evaziune ...
Sistemul naţional e-Transport este special creat pentru lupta împotriva diverselor forme de fraudă şi evaziune fiscală ...
18 instituții financiare au anunțat că vor să participe la schema de ajutor de stat IMM Plus. Fondul de garantare a fost suprasubscris cu peste 330%
18 instituții financiare au anunțat că vor să participe la schema de ajutor de stat IMM Plus. Fondul de garantare a fost ...
Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM SA-IFN) a anunțat astăzi ...