Datorăm 265 milioane euro statelor în care au fost trataţi românii. Peste jumătate din sumă trebuie să plătim Germaniei şi Italiei

Adaugă-ne ca sursă preferată

România are o datorie totală de 265 de milioane de euro la sfârşitul anului 2025 către statele membre ale UE, ale Spaţiului Economic European (SEE), către Confederaţia Elveţiană, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, în care au fost trataţi pacienţi români asiguraţi la sistemul asigurărilor sociale de sănătate, potrivit datele CNAS obţinute de Economica.net.
Suma totală datorată de România statelor antemenţionate, în care au primit servicii medicale asiguraţii români, a crescut nesemnificativ, cu doar 0,27%, faţă de cea datorată la finalul anului 2024, reiese din calculele Economica.net pe baza datelor centralizate de CNAS.

Bugetul CNAS alocat prestațiilor medicale acordate în baza documentelor internaționale a fost de 812.908.000 lei în 2025. A folosit astfel:

• 98,64% din buget (adică 801.846.282 lei) pentru efectuarea plății serviciilor medicale acordate în baza documentelor de deschidere de drepturi către statele membre UE/SEE/Confederația Elvețiană/ Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord creditoare,
• 1,28% din buget pentru efectuarea plății către asigurații români care au beneficiat de servicii medicale pe teritoriul statelor membre UE/SEE/Confederația Elvețiană/ Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, servicii medicale achitate de aceștia,
• 0,05% din buget pentru efectuarea plății serviciilor medicale acordate în baza documentelor de deschidere de drepturi către statele creditoare cu care România are încheiate acorduri cu prevederi în domeniul sănătății, potrivit datelor CNAS analizate de Economica.net.

Din totalul plăţilor făcute de CNAS pentru prestațiile medicale acordate în baza documentelor internaţionale de 801.846.282 lei în 2025:

• 93,16% din plățile efectuate către statele membre creditoare (mai precis suma de 746.974.952 lei) sunt bani utilizaţi pentru achitarea formularelor E125/SED similar “extras individual privind cheltuielile efective”.
• 6,84% din plățile efectuate către statele creditoare (suma de 54.871.329 lei) au vizat achitarea a 2.907 formularelor E127/SED similar ,,extras individual privind sumele forfetare lunare”, arată datele CNAS consultate de Economica.net.

Anul trecut, oficialii CASMB au răspuns la o solicitare Economica.net şi ne-au comunicat lista completă a actelor pe care pacienţii asiguraţi la sănătate le vor depune la Casa de Asigurări în evidenţa căreia se află pentru a obţine documentul portabil S2:

• dosarul medical care va conţine copii ale documentelor medicale şi raport medical – model tipizat în original, întocmit de  medicul curant dintr-un spital clinic universitar sau, după caz, judeţean, aflat în relaţii contractuale cu o Casă de Asigurări de Sănătate din România, cu argumentarea motivului pentru care serviciul medical respectiv nu se poate fi acordat într-un interval de timp rezonabil în România.
• copia actului de identitate al beneficiarului.
• dovada calității de asigurat: adeverinţă de salariat sau, după caz, copia talonului de pensie.

Confirmarea scrisă din partea unităţii sanitare din statul membru al UE/SEE, în care pacientul intenţionează efectuarea serviciului medical, cu privire la disponibilitatea acesteia de a acorda respectivul serviciu medical, în baza formularului S2, şi perioada efectuării serviciului medical, precum şi traducerea autorizată a documentului.

Documentele care trebuie completate pentru a fi depuse la dosar la Casa de Asigurări de Sănătate pot fi consultate aici: S2 documente tip

„Furnizorii de servicii medicale care îşi desfăşoară activitatea în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate din statele membre ale UE, SEE, Confederaţia Elveţiană, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord au obligaţia să acorde servicii medicale asiguraţilor altor state membre, în baza documentelor portabile S2 pe care aceştia le deţin, în aceleaşi condiţii ca asiguraţilor din statul membru respectiv. Pot fi situaţii justificate de refuz din partea furnizorilor, cum ar fi: nu au disponibilitatea efectuării unei intervenţii în intervalul recomandat pacientului, tipul de intervenţie nu figurează printre cele pe care le efectuează furnizorul respectiv, tipul de intervenţie nu e cel pentru care a fost eliberat S2”, au răspuns oficialii CNAS la o solicitare Economica.net.