Datoria globală a ajuns în 2025 la 348.000 de miliarde de dolari, fiind tractată în special de cheltuielile guvernamentale – IIF

Creşterea datoriei globale a fost cauzată în primul rând de guverne, care au fost responsabile pentru mai mult de 10.000 de miliarde de dolari din creşterea totală, iar Statele Unite, China şi zona euro au fost responsabile pentru aproximativ trei sferturi din această creştere, a precizat IIF în cel mai recent raport Global Debt Monitor.

Datele sugerează că ciclul datoriei globale este acum condus mai puţin de gospodării sau companii şi mai mult de deficitele fiscale persistente din marile economii, în condiţiile în care pieţele de obligaţiuni au înregistrat emisiuni record la începutul anului.

Cu toate acestea, ca pondere din PIB, datoria globală a scăzut până la aproximativ 308% din PIB în 2025, graţie în principal economiilor avansate, precizează IIF. În schimb, raportul datorie-PIB pe pieţele emergente a continuat să crească, atingând un nivel record de peste 235% din PIB.

„Un amestec puternic de expansiune fiscală, politică monetară relaxată şi simplificare a reglementărilor ar putea duce la o nouă acumulare de datorii, intensificând în acelaşi timp îngrijorările cu privire la creşterea gradului de îndatorare şi supraîncălzirea în anumite părţi ale pieţei”, a subliniat IIF, subliniind deficitele fiscale persistente din principalele economii.

Datele IIF arată că datoria guvernamentală la nivel global se ridica la aproximativ 106.700 de miliarde de dolari la sfârşitul anului, în creştere de la 96.300 de miliarde de dolari la sfârşitul anului 2024, în timp ce datoria companiilor nefinanciare a atins aproximativ 100.600 miliarde de dolari. Datoriile gospodăriilor au crescut mai moderat, ajungând la 64.600 de miliarde de dolari.

De asemenea, pe pieţele mature datoria totală a urcat la aproximativ 231.700 de miliarde de dolari, în timp ce pieţele emergente a atins aproximativ 116.600 de miliarde de dolari, în ambele cazuri fiind vorba de noi recorduri.

IIF atrage atenţia că este vorba de o schimbare semnificativă de compoziţie a datoriei globale. Gradul de îndatorare a sectorului privat a scăzut faţă de vârfurile atinse în pandemie, în timp ce datoria publică continuă să crească. Această înclinare structurală către datoria suverană lasă bilanţurile globale mai expuse la modificările ratelor dobânzilor şi ale încrederii investitorilor.

În ultimul său raport World Economic Outlook, Fondul Monetar Internaţional a estimat că economia mondială va înregistra o creştere de aproximativ 3,3% în 2026, economiile avansate urmând să crească cu aproximativ 1,8%, iar pieţele emergente puţin peste 4%.

Aceste rate de creştere sunt constante conform standardelor recente, dar nu suficient de puternice pentru a dilua rapid datoria în creştere. Dacă împrumuturile continuă în ritmul din 2025, raporturile datorie-PIB ar putea începe să crească din nou, în special pe pieţele emergente, unde gradul de îndatorare este deja la niveluri record.