Datoria publică a României urcă vertiginos. Guvernul e obligat să ia măsuri speciale. Ce plan a propus Executivul

Datoria guvernamentală a României a atins 50,3% din Produsul Intern Brut (PIB) la finalul lunii marrie 2022, cu 1,5 puncte procentuale mai mult decât în luna similară a anului trecut.
Ion Dobreanu - mar, 17 mai 2022, 13:09
Datoria publică a României urcă vertiginos. Guvernul e obligat să ia măsuri speciale. Ce plan a propus Executivul

Datoria publică a României a depăit 50% din PIB pentru a treia lună consecutiv, ceea ce înseamnă că Guvernul va trebui să aplice măsuri speciale în continuare, conform legii resposnabilității fiscla bugetare. În sumă asbolută, datoria României se apopie de 594 de miliarde de lei, cu circa 17 miliarde de lei mai mult decât în 2021 și cu peste 260 de miliarde de lei mai mult decât în 2018.  De menționat, totuși, că față de luna februarie datoria a scăzut, ca procent în PIB, de la 50,6%.

România a înregistrat o datorie publică echivalentă cu 50,6% din PIB la finalul lunii februarie, în creștere de la 50,2% din PIB, cât a fost în ianuarie. Sunt niveluri record care ne trimit la prevederile Legii privind responsabilitatea fiscal bugetară, act normativ care arată că la un nivel al datoriei de peste 50% din PIB trebuie luate măsuri speciale. Reamintim că țara noastră are printre obiective și adoptarea euro, iar acordul de la Maastricht are printre condițiile macroeconomice ce trebuie îndeplinite de țările candidate și o datorie publică de maximum 60% din PIB.

Ministerul Finanțelor a informat deja oficial în legătură cu depășirea nivelurilor prevăzute de Legea responsabilității fiscale și a schițat în câteva cuvinte și ce tipuri de măsuri intenționează să ia pentru a limita nivelul datoriei. Iată la ce se gândesc autoritățile:

–  Intensificarea investițiilor publice în anul 2022, acestea fiind estimate să ajungă la 7,2% din PIB, în creștere de la aproximativ 5% în 2021. Investițiile publice sunt așteptate să aibă un impact pozitiv asupra potențialului de creștere al economiei, mai ales în condițiile unei perspective economice afectate de incertitudini generate de tensiunile geo-politice, creșterea prețurilor produselor energetice, blocajele pe lanțurile de aprovizionare, înăsprirea condițiilor financiare, etc. În plus, România va beneficia considerabil de pe urma mecanismelor de finanțare europene pe care le are la dispoziție. Astfel, în cadrul politicii de Coeziune 2021-2027, România are alocate fonduri europene în valoare de 31,35 miliarde euro, iar prin Mecanismul de redresare și reziliență, are un buget alocat de 29,2 miliarde euro.

– Implementarea PNRR, va presupune realizarea de reforme și investiții în domenii cheie ale economiei (infrastructură, educație, sănătate, agricultură, mediu și energie), care vor spori considerabil potențialul de creștere sustenabilă, sprijinind digitalizarea economiei și tranziția verde. – Guvernul a prioritizat o serie de proiecte investiționale, în funcție de eficiența economică a acestora. Cele mai mari investiții rămase de finanțat ar urma să fie realizate în domeniile transporturi (87%, cu precădere pentru feroviar, metrou și rutier) și sănătate (cca 7%).

AICI mai multe despre prvederile legii care impune măsuri speciale și despre propunerile Guvernului

 

 

Te-ar mai putea interesa și
O nouă emisiune de obligaţiuni BCR, la BVB, în valoare de peste un miliard de lei
O nouă emisiune de obligaţiuni BCR, la BVB, în valoare de peste un miliard de lei
Banca Comercială Română (BCR) listează marţi, 14 iulie, o nouă emisiune de obligaţiuni pe Piaţa Reglementată a Bursei de Valori Bucureşti (BVB), în valoare de peste 1 miliard de lei,......
Lanțul de magazine Action, cu 1.500 de produse la 5 lei, mai deschide un magazin
Lanțul de magazine Action, cu 1.500 de produse la 5 lei, mai deschide un magazin
Action, retailerul olandez de tip discount pentru produse non-alimentare, continuă să se extindă pe piața din România. ...
ANAF așteaptă clarificări de la BNR, dar legislația în domeniul criptomonedelor nu poate genera acum decât litigii. Problemele încep de la înregistrările contabile – avocat
ANAF așteaptă clarificări de la BNR, dar legislația în domeniul criptomonedelor nu poate genera acum decât litigii. ...
Demersurile ANAF în privința controalelor pe zona criptomonedelor sunt lăudabile, dar legislația nu este clară, astfel ...
Record de cereri de negociere cu băncile. Consumatorii au trimis cu 40% mai multe cereri de negociere cu băncile și IFN-urile în cadrul CSALB. Ce au solicitat?
Record de cereri de negociere cu băncile. Consumatorii au trimis cu 40% mai multe cereri de negociere cu băncile și IFN-urile ...
În prima jumătate a acestui an consumatorii au trimis un număr record de cereri de negociere cu băncile și IFN-urile, ...