1EUR = 4.7556 RON | Bucureşti 24 º

Finanţe şi bănci

De ce dispar medicamentele ieftine din farmacii: taxa clawback a crescut la peste 25%, iar la finalul anului ar putea urca la 29%

Taxa clawback, plătită de producătorii de medicamente, a crescut la 25,21% în trimestrul al doilea din 2019, de la 24,63% în primul trimestru din acest an, potrivit datelor transmise pentru Economica de Adrian Grecu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România. CNAS a încasat peste 1,56 de miliarde de lei în prima jumătate a anului doar din clawback, cu circa 29% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului 2018. În contextul creşterii continue a acestei taxe, tot mai multe medicamente ieftine, făcute aici, nu se mai găsesc în farmacii, pentru că nu mai sunt rentabile pentru producători, ci se exportă.

Clawback – o taxă pe cifra de afaceri, introdusă în anul 2009 şi aplicată producătorilor de medicamente – a urcat la 25,21% în trimestrul al doilea din 2019, de la 24,63% în primul trimestru din 2019 şi de la 22,18% în trimestrul al II-lea din 2018, arată datele comunicate pentru Economica de Adrian Grecu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), forul reprezentativ al producătorilor de medicamente ieftine din ţara noastră.

Fără măsuri concrete din partea Guvernului, taxa clawback poate ajunge la 29% în ultimul trimestru din acest an, a spus pentru Economica Adrian Grecu.

Taxa clawback se aplică unitar producătorilor de medicamente generice (ieftine) şi celor de medicamente inovative (scumpe). Creşterea taxei clawback şi algoritmul prin care se stabileşte nivelul ei au condus la dispariţia unor medicamente ieftine din farmacii, pentru că au ajuns să fie neprofitabile financiar pentru producători, şi la creşterea gradului de dependenţă a României faţă de importurile de medicamente, de regulă mai scumpe decât medicamentele ieftine care nu se mai vând în ţară.

De exemplu, pentru un medicament generic (ieftin) compensat integral, cu un preţ de producător de 5 lei, taxa clawback este de 35%, adică producătorul trebuie să achite statului român 1,75 de lei clawback. În aceste condiţii, ia amploare exportul medicamentelor ieftine produse aici.

"Creşterea taxei clawback se datorează creşterii consumului de medicamente, în special medicamente inovative. Taxa clawback se poate defini drept o taxă ce acoperă deficitul bugetului de medicamente, adică diferenţa dintre bugetul de medicamente alocat şi consumul real. Această taxa se aplică atât producătorilor de medicamente generice, cât şi celor de medicamente inovative, deşi nu medicamentele generice au generat consumul suplimentar. Esenţa medicamentelor generice şi biosimilare este de a asigura un acces mai mare la tratament al pacienţilor, realizând totodată optimizare bugetară, datorită preţurilor accesibile", a spus Adrian Grecu pentru Economica.

În premieră, în primul semestru din 2019, taxa clawback a urcat un loc şi a ajuns a doua cea mai mare sursă de bani la Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), din care e finanţat sistemul sanitar, arată o analiză făcută de Economica pe baza datelor CNAS.

Încasările din taxa clawback, plătită de producătorii de medicamente, au depăşit 1,56 de miliarde de lei în prima jumătate a acestui an şi sunt cu aproape 29% mai mari decât în aceeaşi perioadă a anului 2018, potrivit calculelor realizate de Economica.

Detalii, aici.

Iată, pe larg, interviul acordat pentru Economica de Adrian Grecu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România, despre repercusiunile creşterii continue a taxei clawback asupra pacienţilor şi fabricilor de medicamente din ţara noastră.

Cum se stabileşte taxa clawback

"La un buget trimestrial al medicamentelor de 1.595 milioane de lei şi un consum (de medicamente) de 2.132 milioane de lei avem un deficit de 537,6 milioane de lei pe trimestru. Asta înseamnă că, pentru un consum anualizat la valoare compensată de aproximativ 8,5 miliarde de lei, producatorii contribuie cu aproximativ 2,2 miliarde de lei. Acest deficit, şi orice creştere ulterioară, sunt integral acoperite de producători prin taxa de clawback. 537,6 milioane de lei împărţit la 2.132 milioane de lei înseamnă 25,21%. Acesta a fost nivelul de clawback raportat de CNAS pentru trimestrul al doilea din 2019. Această valoare include şi adaosurile distribuitorilor şi farmaciilor, dar este achitată integral de către producători. De aceea, pentru un medicament ieftin, taxa de 25,21%, comunicată de CNAS, devine 35,64% din preţul de producător", a explicat, pentru Economica, Adrian Grecu, preşedintele APMGR.

Cum sunt afectaţi producătorii de medicamente generice de nivelul la care a ajuns, în prezent, taxa clawback: pentru un medicament compensat integral, al cărui preţ de producător e 5 lei, producătorul plăteşte 1,75 de lei taxă clawback statului român.

"Taxa clawback se aplică la valoarea compensată a medicamentului, care conţine şi adaosurile de distribuitor şi farmacie, având astfel impact diferit în funcţie de preţul medicamentului: cu cât este mai mic preţul medicamentului, cu atât taxa, procentual, este mai mare. Astfel, la un medicament generic compensat integral, cu un preţ de producător de 5 lei, taxa clawback este de 35%, adică producătorul trebuie să achite statului român 1,75 de lei (taxa clawback), rămânând cu un preţ net real de 3,25 de lei. Peste 2.000 de medicamente generice au fost retrase din piaţă din cauza clawback-ului şi politicii celui mai mic preţ", a mai spus Adrian Grecu pentru Economica.

Pentru un medicament ieftin, taxa ajunge la 35%, pentru unul foarte scump, clawback e de circa 25%.

"Aşa cum spuneam anterior, la un medicament compensat integral, cu preţ de producător de 5 lei, taxa clawback este de 35%, iar la un medicament cu preţ de 10.000 de lei, taxa clawback este de 25,2%, pentru simplul fapt că adaosurile de distribuitor şi farmacie sunt plafonate la 65 de lei pentru medicamentele cu preţ de peste 300 de lei", a adăugat Adrian Grecu.

Efectele creşterii taxei clawback

În mod continuu se retrag medicamente din piaţă, încă nu avem o cifră consolidată pe acest an. Depinde de măsurile pe care le vor lua autorităţile, menite să menţină accesul pacienţilor români la medicamente accesibile ca preţ. Motivul este politica celui mai mic preţ din cele 12 ţări de referinţă, la care se aplică şi taxa clawback care creşte în fiecare trimestru din cauza consumului medicamentelor inovative, şi absenţa unui management al bugetului de medicamente, a adăugat Adrian Grecu.

Pentru un access crescut la medicamente, mai întâi este nevoie de optimizare bugetară care se poate face prin creşterea prescrierii medicamentelor generice şi biosimilare, mai ieftine decât variantele originale, trecerea în contractele cost-volum a medicamentelor care consumă un buget foarte mare, precum şi redeschiderea cu celeritate a licitaţiilor naţionale şi de spitale pe medicamentele pentru care există deja alternative generice, a continuat Grecu.

Cum au ajuns producătorii de medicamente generice să le exporte, în loc să le vândă în ţară, ca să supravieţuiască. 

"Pe lângă taxa clawback şi politica celui mai mic preţ, producătorii de medicamente generice se confruntă cu provocări de genul creşterea preţului pentru materii prime chiar şi cu 200%, implementarea Directivei de serializare care a impus modificări ale liniilor de producţie, adică costuri de cel puţin 400.000 de euro pentru fiecare linie de fabricaţie. Astfel, o soluţie de supravieţuire a fabricilor - în contextul mediului de operare din ce in ce mai nesustenabil -  este exportul  care nu este purtător de taxă clawback şi ajută la reglarea balanţei comerciale. De asemenea, preţurile în piaţa de destinaţie ar putea fi mult mai atractive (decât în ţară). Având în vedere că, prin legislaţie, avem cel mai mic preţ din cele 12 ţări de referinţă, probabil că producţia locală destinată exportului poate avea şanse de a fi comercializată la un preţ mai mare decât în România. Aş vrea să specific, pentru a evita orice interpretare, comentariul meu nu are nimic de a face cu comerţul intracomunitar al medicamentelor venite din import în România, care apoi sunt retrimise în alte ţări pentru a fi comercializate la preţuri mai mari. Acesta este cu totul un alt subiect. Toată discuţia se referă la companii farmaceutice cu facilităţi de producţie locală care-şi pot creşte proporţia exporturilor medicamentelor produse local, a mai spus pentru Economica Adrian Grecu.

Taxa clawback ar putea să crească la 29% în ultimul trimestru din acest an.

Consumul de medicamente a continuat să crească cu aproximativ 9% (conform Cegedim, piaţa de prescripţie, inclusiv spitale, pe primele opt luni ale anului, exclusiv produsele din contractele cost-volum şi cost-volum-rezultat), deci fără măsuri concrete din partea Guvernului, taxa clawback poate ajunge la 29% în trimestul IV din 2019. Dacă nu se implementează un clawback diferenţiat pentru producătorii de medicamente generice, probabil că tot mai multe medicamente generice vor fi retrase din piaţă şi, probabil, vom asista şi la închiderea unor linii de producţie din fabricile locale, atenţionează Adrian Grecu.

Proiectul care vizează aplicarea diferenţiată a taxei clawback pentru producătorii de medicamente generice şi pentru cei de medicamente inovative e blocat în Parlament.

PLX 425 ar trebui pus pe agenda Comisiei de Buget-Finanţe din Camera Deputaţilor pentru aviz favorabil, apoi spre aprobare în plenul Camerei. Deşi autorităţile recunosc impactul taxei clawback asupra medicamentelor generice, încă nu au luat vreo măsură în direcţia implementarii unui clawback diferenţiat, a adăugat Adrian Grecu.

Cum văd producătorii de medicamente generice modificarea taxei clawback pentru a o face suportabilă

“Ca măsură imediată, adoptarea PLX 425 care propune un clawback diferenţiat fără impact bugetar, urmată de o finanţare corespunzătoare, ajustată anual în funcţie de anumiţi indicatori (printre care se numără inflaţia, creşterea economică, colectarea bugetară, nivelul real de consum din anul anterior, nivelul de ajustare a altor linii bugetare, astfel încât şi bugetul de medicamente să beneficieze de acelaşi tratament) şi care să ţină cont de nevoia reală de medicaţie a pacienţilor români. Nu în ultimul rând, un management judicios al bugetului, printr-o administrare echilibrată a intrării medicamentelor inovative în piaţă, contrabalansată de accesul rapid şi neîngrădit al medicamentelor generice şi biosimilare care să producă economii necesare pentru finanţarea inovaţiei şi pentru menţinerea clawback-ului la un nivel suportabil, sau chiar eliminarea sa în totalitate”, a conchis Grecu.

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO

OBIECTIV.INFO