Taxa plătită de producătorii de medicamente, a doua cea mai mare sursă de bani la Fondul Sănătăţii, în primul semestru

Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) a avut venituri totale de 17,83 de miliarde de lei în primul semestru din 2019, cu 12% mai mari decât în aceeaşi perioadă a anului 2018, arată o analiză făcută de Economica.net pe baza datelor Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS).

Cele mai mari surse de venit la Fondul Sănătăţii în prima jumătate a anului 2019 sunt contribuţiile de asigurări de sănătate (CASS) plătite de asiguraţi, taxa clawback plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor, precum şi contribuţiile suportate de angajatori, în această succesiune, potrivit datelor CNAS pe care le-am comparat.

De ce contează cine contribuie la Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate şi cu cât:

Acesta este fondul din care e finanţat în marte parte sistemul asigurărilor sociale de sănătate. Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) este gestionat de CNAS, iar veniturile sale sunt formate din contribuţiile de asigurări de sănătate (CASS) plătite de salariaţi, dar şi de alte categorii de asiguraţi care achită CASS, din taxa clawback şi din subvenţii. Din banii strânsi la Fondul de Sănătate, CNAS plăteşte medicilor, dar şi celorlaţi furnizori de servicii medicale care au încheiat contracte cu Casele de Asigurări de Sănătate din ţară, serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale acordate pacienţilor.

Contribuţia firmelor la Fondul Sănătăţii scade masiv după ce Guvernul a trecut CASS doar în sarcina angajaţilor.

Până în anul 2018, angajatorii şi salariaţii – în această succesiune – au adus cei mai mulţi bani la Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, potrivit analizelor făcute de Economica.net pe baza datelor CNAS.

În anul 2018, salariaţii şi persoanele care au depus declaraţia unică la Fisc au contribuit cel mai mult la Fondul Sănătăţii (FNUASS), arată o analiză făcută de Economica.net, pe baza informaţiilor instituţiei care îl gestionează.

• Salariaţii şi cei care au depus declaraţia unică la Fisc au adus cei mai mulţi bani la Sănătate în 2018, peste 26 de miliarde de lei

În primul semestru din 2019, salariaţii şi deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor care plătesc taxa clawback au virat cei mai mulţi bani la Fondul Sănătăţii, reiese dintr-o analiză făcută de Economica.net pe baza datelor CNAS.

Concret, în primul semestru din 2019 asiguraţii au plătit peste 15 miliarde de lei la Fond, cu peste 24% mai mult decât în perioada identică a anului 2018, reiese din calculele făcute de Economica.net pe baza datelor CNAS. Dintre asiguraţi, salariaţii au plătit cei mai mulţi bani la FNUASS şi în 2019, şi în 2018.

• Peste 14,6 miliarde de lei au virat angajaţii la Fondul Sănătăţii în primul semestru din acest an, cu circa 24% mai mult decât în prima jumătate a anului 2018, arată execuţiile Fondului, comparate de Economica.net.

Încasările din taxa clawback, plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor, au depăşit 1,56 de miliarde de lei în prima jumătate a acestui an şi sunt cu aproape 29% mai mari decât în aceeaşi perioadă a anului 2018, potrivit calculelor făcute de Economica.net.

• Clawback – o taxă pe cifra de afaceri, introdusă în anul 2009 şi aplicată deţinătorilor de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor– a ajuns la 24,63% în primul trimestru din 2019, în creştere uşoară faţă de nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit informaţiilor comunicate pentru Economica.net de Adrian Grecu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), forul reprezentativ al producătorilor de medicamente ieftine din ţara noastră.
• Citeşte şi: Clawback, cea mai contestată taxă din industria farma, se apropie de 25% în primul trimestru din 2019

A treia cea mai mare sursă de bani la Fondul Sănătăţii sunt contribuţiile de asigurări de sănătate plătite de angajatori. Acestea au scăzut semnificativ faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, pe fondul transferului contribuţiilor sociale numai în sarcina salariatului, schimbare legislativă în vigoare la 1 ianuarie 2018. Firmele au virat doar 973,48 milioane de lei la FNUASS, în primul semestru din 2019, de peste două ori mai puţin decât în prima jumătate a anului 2018, reiese din statistica făcută de Economica.net. Din anul 2018, contribuţia de asigurări de sănătate care cade doar în sarcina angajatului, dar e reţinută şi plătită tot de către angajatori.

Economica.net a scris deja că din acest an, numărul românilor care nu mai plătesc CASS, dar care beneficiază de servicii medicale decontate de CNAS, creşte la 10,2 milioane. Detalii, în:

Sănătatea pierde peste 1,64 de miliarde de lei pe an din cauza scutirii angajaţilor din construcţii de la plata contribuţiei

Românii vor servicii medicale „ca-n Vest”, însă din 16 milioane de asiguraţi, doar 6 milioane mai plătesc contribuţia la Sănătate