1EUR = 4.8387 RON | Bucureşti 31 º

Finanţe şi bănci

Debitorii românii au trei legi de protecţie în faţa băncilor, dar niciuna nu este încă funcţională

Ultimul an și jumătate a fost măcinat de tot felul de inițiative legislative care trebuiau să apere consumatorii de servicii bancare de abuzurile băncilor. Trei dintre aceste proiecte devenite legi s-au remarcat în mod deosebit: darea în plată, legea conversiei și cea a insolvenței persoanelor fizice. La ora actuală, niciuna dintre ele nu este funcțională, mulți așteptând ca luna ianuarie să aducă clarificări din partea Curții Constituționale, clarificări ce ar permite aplicarea legilor.

Cea mai cunoscută lege pentru protecţia creditorilor, dar pe care băncile au socotit-o împotriva lor, este cea privind darea în plată a a unui imobil luat pe credit, în condițiile în care clientul nu mai are posibilități să îl plătească. Întoarsă de președintele Iohannis spre analiză în Parlament, legea 77/2016 a intrat totuși în vigoare în aprilie 2016. Contestațiile băncilor la Curtea Constituțională împotriva acestei legi au început să curgă pe bandă rulantă și chiar și la această oră sunt bănci care trimit contestații la CCR. După o amânare de aproximativ o lună, Curtea Constituțională s-a pronunțat în luna octombrie asupra constituționalității acestei legi. Este prima dată când asistăm practic la un fel de imixtiune a Curții în textul unei legi, prin introducerea termenului de impreviziune și obligativitatea instanțelor de a decide dacă un anume client care a apela la darea în plată a îndeplinit sau nu condițiile impuse de impreviziune.

“Am văzut minuta şedinţei CCR, însă trebuie să aşteptăm şi motivarea, pentru că ea este fundamentală, poate să aducă nuanţe foarte importante în vederea dezlegării situaţiei. Dar, se poate considera că darea în plată nu va mai putea funcţiona aşa cum a fost ea reglementată de legea 77 pe 2016, că CCR a avut în vedere faptul că majoritatea contractelor sunt sub imperiul vechiului Cod Civil, ceea ce nu ar putea fi sub controlul constituţionalităţii. Însă, cu certitudine, darea în plată fără acordul creditorilor nu va putea fi admisă”, a declarat la vremea respectivă Stan Tîrnoveanu, partener senior în cadrul societății de avocați Zamfirescu Racoți & Partners.

Așteptată cu multă nerăbdare de toate părțile implicate până la această oră în procese de dare în plată (circa 4.000) , motivarea CCR nu a fost făcută nici la ora actuală, motiv pentru care zeci de cauze de pe rolul instanțelor de judecată sunt amânate illo tempore. Când Curtea va preciza prin motivare ce înseamnă de fapt situația de impreviziune, procesele vor fi reluate și soluționate într-un fel sau altul. De altfel, așa cum au explicat mai mulți avocați, instanțele vor avea rol de arbitri între negocierile dintre clienți și bănci.

Dana Demetrian, vicepreședinte BCR pe zona de retail și private banking, ne declara recent: “Cei care au implementat darea la plată nu și-au atins obiectivele, iar acum trebuie să își învețe lecția”. După cum istoria recentă a arătat-o, cei 800.000 de clienți dispuși să dea la plată s-au dovedit a fi doar vreo 4.000, BNR a retras atenționarea de risc sistemic în legătură cu această lege, iar băncile comerciale au revenit la sentimente mai bune față de clienții lor, reducând din nou avansul la creditele ipotecare (n.r. – odată cu apariția legii dării în plată majoritatea instituțiilor de credit au crescut cuantumul avansului necesar pentru achiziția unei case, de la 15% la 25%-35% și chiar 40% în unele cazuri). Acum, avansul la creditul ipotecar clasic se îndreaptă din nou către nivelul de 20% (unul ceva mai prudent însă, decât cel din perioada de boom imobiliar).

Teoretic, unii clienţi ai băncilor urmau să beneficieze şi de legea conversiei creditelor din franci elvețieni în lei. Adoptată în unanimitate de voturi de către Camera Deputaților, această lege a fost contestată la puțin timp de Guvernul Cioloș la Curtea Constituțională. După o sumară analiză înainte de alegerile parlamentare, CCR amână decizia pe legea conversiei pentru 18 ianuarie 2017. Piața bancară se așteaptă ca și în acest caz decizia Curții să fie una similară celei date pe darea în plată, care să blocheze pentru ceva vreme procesele și să reducă posibilitățile celor care pot să facă această conversie doar la cazurile sociale. Până una-alta, instanțele de judecată au dat 182 de sentințe, dintre care 64 sunt definitive, pentru înghețarea cursului de conversie leu-franc elevețian la cel din data contractării creditului.

Cea de-a treia lege, tergiversată de circa trei ani prin diverse foruri, legea insolvenței persoanelor fizice, a fost din nou amânată pentru data de 1 august 2017, deşi trebuia să intre în vigoare la finalul acestui an. Amânarea, decisă de Guvern  se datorează lipsei de finanțare și a judecătorilor sindici care să se ocupe strict de aceste cazuri (de pe urma cărora onorariile nu sunt prea mari). "Amânarea cu încă șapte luni a intrării în vigoare a acestui act normativ s-a stabilit în condițiile în care pentru aplicarea noilor reglementări este nevoie de un sistem complex: înființarea a 42 de comisii de insolvență la nivel teritorial, a aparatului tehnic necesar și adoptarea normelor de aplicare a legii (...). Neprelungirea termenului de intrare în vigoare a Legii nr.151/2015, ar determina imposibilitatea aplicării procedurii administrative de insolvență pe bază de plan de rambursare și a procedurii simplificate de insolvență, în condițiile inexistenței, respectiv, subdimensionării structurilor administrative de implementare", a anunţat atunci Executivul. Chiar și așa multe voci spun că această lege va fi impracticabilă.

În concluzie, mult zgomot pentru nimic, deocamdată! Trei legi de protecție a consumatorului bancar sunt în continuare nefuncționale, două dintre ele fiind deja promulgate și publicate în Monitorul Oficial!

loading...
Loading...

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO