Deficit de 8,4% din PIB, stabilit pentru sfârșitul anului 2025, a anunţat Bolojan. Premierul a explicat ce se întâmplă cu spitalele care nu mai sunt prinse în PNRR și care vor fi propunerile României pentru Programul SAFE. Când se va face rectificarea de buget

Ilie Bolojan a menţionat că luni, la Bruxelles, a avut trei întâlniri importante: cu comisarul european pentru Economie şi productivitate, Valdis Dombrovskis, cu comisarul european pentru Apărare şi spaţiu, Andrius Kubilius, precum şi cu vicepreşedintele Comisiei Europene Roxana Mînzatu.

“La întâlnirea cu comisarul pentru Economie au fost discutate aspectele care ţin de buget şi de fondurile europene, pe componenta de PNRR. În baza discuţiilor care au avut loc, în săptămânile premergătoare, între echipele tehnice ale Ministerului de Finanţe şi cele ale Comisiei, am convenit un deficit cu care România să închidă anul acesta de 8,4% din PIB, asta înseamnă un deficit de 159 de miliarde de lei, ceea ce reprezintă 32 de miliarde de euro. Asta înseamnă ca efectele scontate ale pachetelor să fie de 0,6-, 0,7% din PIB, asta pentru că anul acesta efectele sunt doar pe ultimele trei, patru luni de zile, și deci prin anualizare se diminuează foarte mult, iar anul viitor ar fi de 2,5% din PIB, ceea ce ar înseamnă că dacă anul acesta respectăm această țintă de deficit, anul viitor ne apropiem de puțin peste 6% din PIB și în felul acesta să intrăm într-o traiectorie normală in care cheltuielile primare să scadă constant”, a declarant Ilie Bolojan.

El a adăugat că, în condiţiile în care România va respecta în acest an ţinta de deficit de 8,4%, anul viitor s-ar putea apropia de o ţintă de puţin peste 6% din PIB. În felul acesta, ţara noastră ar intra într-o „traiectorie normală”, în care cheltuielile primare să scadă în mod constant.

„Principala influenţă a acestei rectificări de buget şi a acestui deficit de 8,4% este creşterea costului legat de dobânzi. Iniţial s-a estimat un cost de puţin peste 40 de miliarde de lei. La o evaluare din această toamnă costul va depăşi 50 de miliarde. Aceasta este principala influenţă legată de componenta de deficit. Comisarul şi echipa Comisiei au înţeles măsurile care au fost luate de către România şi importanţa acestora, dar şi situaţia dificilă bugetară în care ne găsim. Nu puteam să considerăm că această înţelegere este un fapt împlinit, decât în condiţiile în care vom respecta disciplina bugetară, atât anul acesta, cât şi anul viitor. Vom continua cu seriozitate reformele care trebuie să aibă în vedere scăderea cheltuielilor şi un stat mai eficient. Şi, de asemenea, să menţinem o stabilitate politică”, a precizat Bolojan.

Despre rectificarea de buget

Premierul a vorbit și despre rectificarea bugetară. La conferința de astăzi al a spus că la începutul săptămânii viitoare, cel mai târziu marţi, Guvernul ar urma să fie convocat într-o şedinţă extraordinară şi să aprobe rectificarea de buget.

„În ceea ce priveşte activitatea Guvernului din aceste zile, un lucru important este rectificarea de buget. Această rectificare va fi demarată, practic, în cursul zilei de mâine şi cel mai târziu vineri dimineaţă va fi publicată în transparenţă decizională în vederea consultării. Ea se va încadra în liniile pe care le-am prezentat şi va fi detaliată de domnul ministru Nazare imediat ce va fi comunicată public, precizând unde sunt sumele cele mai importante care sunt alocate şi mişcările financiare care sunt asigurate în urma acestei rectificări. Asta ar însemna că la începutul săptămânii viitoare, cel mai târziu marţi, Guvernul ar urma să fie convocat într-o şedinţă extraordinară şi să aprobăm rectificarea de buget, în aşa fel încât să asigurăm plăţile curente, să completăm sumele necesare pe asistenţă socială şi pe alte domenii, inclusiv o uşoară suplimentare pe componenta de investiţii”, a declarat Ilie Bolojan miercuri într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.

Potrivit premierului, această rectificare de buget este una destul de tensionată, având în vedere presiunea venită din zona investiţiilor.

„Am supracontractat sume importante pe proiectele din fonduri europene. Practic, ne-am dublat sumele care ne-au fost alocate, în loc de puţin peste 20 de miliarde de euro grant şi împrumut, contractele semnate au fost de aproximativ 40 de miliarde de euro, dacă le scădem pe cele care au fost denunţate, deci acolo unde nu s-au semnat contractele. Asta înseamnă presiuni puternice pe buget, atât anul acesta, cât şi anul următor. Şi pentru ca anul următor să putem aloca sume suplimentare pe componenta de investiţii, în principal pe supracontractările din PNRR, este nevoie să ne reducem chetuielile de funcţionare. Şi, practic, toţi banii care vor fi economisiţi suplimentar anul viitor prin reduceri de cheltuieli, printr-o mai bună eficienţă, vor fi alocaţi finalizării acestor proiecte de investiţii din PNRR”, a explicat Bolojan.

Despre spitalele care nu mai sunt cuprinse în PNRR

Spitalele care nu mai sunt incluse în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă ar urma să beneficieze de finanţare prin Programul Operaţional Sănătate, a informat Ilie Bolojan.

El a discutat aceste aspecte, luni, cu prilejul vizitei pe care a efectuat-o la Bruxelles, cu vicepreşedintele Comisiei Europene Roxana Mînzatu.

„Am discutat aspecte foarte importante legate de viitorul program de finanţare european, în aşa fel încât să fim cât mai bine pregătiţi pentru negocierile care vor începe în această toamnă şi, probabil, vor dura până la sfârşitul anului viitor şi, de asemenea, pe mutarea unor componente din Fondul Social European pe nişte transferuri financiare pe componenta de asistenţă medicală. Doresc să-i mulţumesc doamnei Roxana Mînzatu pentru înţelegerea de care a dat dovadă”, a precizat Bolojan, în conferinţa de presă susţinută miercuri la Palatul Victoria.

Potrivit prim-ministrului, până la sfârşitul lunii noiembrie ar urma să fie stabilită lista proiectelor cuprinse în Programul Operaţional Sănătate.

„România va transfera câteva sute de milioane de euro pe componenta de spitale, în aşa fel încât spitalele care nu au mai rămas în PNRR pentru a fi finanţate să fie asigurată finanţarea lor, completând suma pe care o avem pe Programul de sănătate. Şi, în felul acesta, până la sfârşitul lunii noiembrie, vom avea lista cu aceste proiecte cuprinse în Programul Operaţional Sănătate, iar anul viitor, odată cu transferul acestei sume, va fi, practic, dublată suma care este astăzi pe componenta de sănătate şi spitalele vor avea finanţare integrală, putând fi finalizate lucrările în a doua jumătate a anului următor”, a susţinut Ilie Bolojan.

Despre propunerile României pentru Programul SAFE

Propunerile României pentru Programul SAFE, în baza căruia ţara noastră va beneficia de un credit de 16,6 miliarde de euro, vor fi elaborate până la jumătate lunii octombrie, a explica Ilie Bolojan.

Propunerile urmează să fie înainte, spre aprobare, Comisiei Europene în luna noiembrie, a precizat prim-ministrul, într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Victoria.

Prim-ministrul a efectuat, luni, o vizită la Bruxelles, unde a avut o întrevedere cu comisarul european pentru Apărare şi spaţiu, Andrius Kubilius.

„Comisia Europeană a aprobat pentru România o alocare din Programul SAFE, deci un credit suplimentar, de 16,6 miliarde de euro. Din această alocare, cea mai mare parte a ei, 12,5 miliarde, sunt cheltuieli directe pe apărare, iar puţin peste 4 miliarde reprezintă alocări pentru sectorul de transporturi, pentru componenta mixtă de mobilitate civilă şi militară. Am discutat cu comisarul european şi echipa tehnică toate detaliile legate de acest program în aşa fel încât, până la jumătatea lunii octombrie, să avem o primă listă a proiectelor care ar face parte din propunerile României”, a explicat Bolojan.

Propunerile vor fi prezentate în CSAT, iar la finalul lunii noiembrie lista va fi depusă la Comisia Europeană pentru aprobarea finală.

Ilie Bolojan a susţinut că banii obţinuţi prin Programul SAFE vor avea „efecte majore” în domeniul apărării şi al infrastructurii de transport, dar şi în ceea ce priveşte deficitul.

„România s-a angajat să aibă cheltuieli de apărare care să nu coboare sub 2,2% din PIB. Din această sumă, o cotă importantă, aproape 1%, este dedicată achiziţiilor militare. Această cotă de 1%, în următorii cinci ani de zile, va fi acoperită de acest Program SAFE, ceea ce înseamnă că avem garanţia că programele României, absolut necesare pentru apărare, au o finanţare constantă şi bugete asigurate în anii următori”, a menţionat premierul.

El a reliefat că, deşi este vorba despre un credit, acesta are dobânzi „de patru ori mai mici” faţă de cele la care România se împrumută în prezent. De asemenea, există o perioadă de graţie de zece ani, iar creditul ar urma să fie rambursat în 40 de ani.

Peste 4 miliarde de euro ar urma să fie alocate pentru proiecte de transport, precum capetele de autostradă dinspre Moldova. Bolojan a subliniat că va face tot ce este posibil pentru ca aceste proiecte să fie menţinute în program.

„E vorba de tronsonul Paşcani – Suceava – Siret, deci care ar lega cele două judeţe din nord de capitala ţării noastre în mod direct. De asemenea, tronsonul foarte important care leagă Iaşiul şi Republica Moldova direct cu autostrada. E vorba de tronsonul Paşcani – Iaşi – Ungheni. Cele două proiecte sunt evaluate la o sumă de peste 3 miliarde de euro şi reprezintă cea mai mare parte a acestei propuneri. Fără menţinerea lor în Programul SAFE, nu am fi avut finanţarea ca în următorii 2 – 3 ani de zile să începem aceste lucrări”, a completat prim-ministrul.

Despre demisie

Prim-ministrul Ilie Bolojan a mai spus și că va rămâne în funcţie atât timp cât va putea face ceva relevant.

„În mod evident, şi aceasta este aşteptarea mea, pentru că Guvernul a întocmit proiectele căutând să respecte toate rigorile constituţionale, aşteptăm decizia Curţii Constituţionale la noul termen pentru proiectele amânate, având însă încredere că proiectele respectă (…) prevederile constituţionale, dar Curtea, sigur, se va pronunţa aşa cum consideră de cuviinţă. Am văzut în permanenţă discuţii legate de demisie, dar nu la asta mă gândesc acum, mă gândesc la măsurile pe care trebuie să le luăm în perioada următoare, cum să ieşim cu ţara noastră la liman, cum să ne dezvoltăm, iar stabilitatea politică joacă un rol important în acest lucru”, a afirmat Bolojan, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria, întrebat dacă îşi menţine poziţia de a demisiona, aşa cum a lăsat să se înţeleagă în anumite declaraţii anterioare, în cazul în care CCR ar declara neconstituţional vreunul din proiectele de lege cuprinse în Pachetul doi de măsuri de reformă, relatează Agerpres.

El a menţionat că va rămâne în funcţie atât timp cât va putea face ceva relevant şi va anunţa dacă va lua vreodată decizia de a demisiona.

„Eu am spus şi continui să spun că voi rămâne în această funcţie atât cât voi putea face ceva relevant. Dacă voi lua vreodată decizia să demisionez, vă voi anunţa eu, nu e nevoie ca la fiecare întâlnire să-mi adresaţi aceeaşi întrebare sau să speculaţi”, le-a spus jurnaliştilor Ilie Bolojan.