1EUR = 4.7785 RON | Bucureşti 6 º

News

Deloitte: Obligaţia de a tranzacţiona 30% din gaze pe bursă este suficientă pentru dezvoltarea pieţei din România

Obligaţia de a tranzacţiona gaze pe pieţele centralizate sau prin alte forme de licitaţii deschise reprezintă o excepţie mai mult decât o regulă generală în Europa, iar cota stabilită pentru România, de 30%, este suficientă pentru a impulsiona piaţa de gaze naturale, reiese dintr-o analiză realizată de compania de consultanţă Deloitte, referitoare la obligaţiile de tranzacţionare centralizată a gazelor în Europa.

28 mar, 2018 | Agerpres

'În Europa, existenţa obligaţiilor de tranzacţionare a gazelor naturale pe pieţe centralizate sau alte forme de licitaţii deschise reprezintă o excepţie mai mult decât o regulă generală. Există în prezent trei ţări cu obligaţii de tranzacţionare: România, Grecia şi Polonia', spune raportul.

În Grecia şi Polonia obligaţiile sunt implementate cu scopul de a proteja piaţa împotriva unei poziţii dominante a principalului importator, întrucât aceste ţări au un grad ridicat de dependenţă de importuri. În România, obligaţia a fost introdusă pentru a ajuta la dezvoltarea pieţei.

'Analiza a fost realizată pe baza datelor existente la nivelul ţărilor europene. Cota stabilită la momentul actual pentru producătorii din România (de 30%) este suficientă pentru a impulsiona piaţa gazelor naturale. Pe viitor, această cotă poate fi modificată sau eliminată, în funcţie de evoluţia şi dezvoltarea pieţei', a declarat Răzvan Nicolescu, lider al Industriei de Energie şi Resurse, Deloitte România, citat în comunicatul companiei.

Istoric, în Europa obligaţiile de tranzacţionare a gazelor naturale pe pieţe centralizate sau alte forme de licitaţii deschise au fost introduse temporar, în cazuri concrete din anumite ţări europene, în principal cu scopul de a evita crearea unor poziţii de monopol a anumitor companii.

S-a dorit astfel evitarea unei poziţii dominante ca urmare a unor fuziuni sau proceduri antitrust, în cazuri precum Franţa, Germania, Austria, sau creşterea gradului de deschidere a pieţei angro către competiţie, în state precum Regatul Unit, Spania, Italia.

Astfel, de-a lungul timpului, obligaţiile de tranzacţionare a gazelor naturale pe pieţe centralizate sau alte forme de licitaţii deschise au fost implementate având ca scop cantităţi reduse raportate la consumul naţional (aproximativ 3-10%) şi au fost implementate pe o perioadă limitată de timp (aproximativ 4-6 ani), fiind impulsionate în special de demararea procedurilor de fuziuni şi achiziţii ale principalilor actori ai pieţei, cu scopul evitării creării poziţiilor de monopol.

În momentul actual există trei state cu astfel de obligaţii: România, cu o cotă de vânzare pentru producători de 30%, Polonia unde 55% din cantitatea de gaze naturale trebuie să fie tranzacţionată pe o piaţă centralizată, şi Grecia, unde 17% din cantităţile importate de către principalul operator trebuie să fie vândut printr-un sistem electronic de licitaţii.

În Polonia şi Grecia există obligaţii de tranzacţionare a gazelor naturale pe pieţe centralizate sau alte forme de licitaţii deschise în contextul în care aceste state au un grad ridicat de dependenţă de importuri, astfel încât obligaţiile curente au fost introduse cu scopul de protecţie împotriva unei poziţii dominante a principalului importator (PGNiG în Polonia, respectiv DEPA în Grecia). Obligaţia curentă a României ca 30% din vânzările producătorilor să fie efectuate în cadrul unei pieţe centralizate este un caz atipic între producătorii de gaze naturale din Europa, menită a impulsiona dinamica pieţei en-gros, mai precizează studiul Deloitte.

În România, Ministerul Energiei a stabilit ca 30% din gazele produse autohton să fie vândute pe piaţa centralizată, iar 70% să fie tranzacţionate liber. În octombrie 2017, Comisia de industrii din Camera Deputaţilor a aprobat un amendament care inversează procentele: 70% din gaze să fie vândute pe bursă şi 30% prin contracte directe, amendament care nu a fost încă aprobat de Parlament.

Comisia Europeană a anunţat însă că nu este de acord cu această modificare, în condiţiile în care România este deja în proces de infringement privind blocarea exporturilor de gaze. În urmă cu o lună, comisarul european pentru Energie, Miguel Canete, a declarat că România va fi adusă în faţa Curţii Europene de Justiţie, dacă Parlamentul nu renunţă la aceste amendamente.

În luna octombrie, Iulian Iancu, preşedintele Comisiei de industrii, a declarat că, dacă gazele produse în România vor fi exportate, în loc să fie vândute pe bursa din România, va fi lovită securitatea naţională a ţării, iar consumatorul român va fi discriminat, în timp ce România va fi apoi nevoită să importe mai mult gaz de la Gazprom.

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO