Demascarea unei escrocherii legale: firme care promit oferte de muncă în străinătate şi cer bani degeaba. Iată contractele

O investigaţia ECONOMICA.NET demonstrează că firmele Efect Dual Paper şi Branchenbezogene Vermittler din Arad, care promit oferte fictive de muncă în străinătate, operează în tandem, şi sunt controlate de Laszlo Zoltan-Iosif. Am obţinut contractele semnate de unul dintre candidaţii înşelaţi de acestea. Candidatul a încheiat un contract pentru servicii de secretariat cu firma Efect Dual Paper, pentru care a plătit 560 de lei. Acest contract e o înşelăciune legală, ne-a explicat avocatul Cătălin Stănescu. Candidatul a semnat şi un contract de mediere cu firma Branchenbezogene Vermittler SRL, care conţine 19 clauze al căror caracter abuziv ar putea fi demonstrat în instanţă. Prin modul în care contractul de mediere a fost redactat, firma Branchenbezogene Vermittler nici nu îşi propune să caute un loc de muncă pentru candidat, ne-a mai spus avocatul Cătălin Stănescu. 
Cristina Şomănescu - mie, 16 mart. 2016, 21:59
Demascarea unei escrocherii legale: firme care promit oferte de muncă în străinătate şi cer bani degeaba. Iată contractele

Pe 2 februarie, ECONOMICA.NET a publicat un articol în care semnala practicile suspecte ale firmei Efect Dual Paper din Arad care mediază oferte de muncă în străinătate.

După publicarea acestui material, am primit la redacţie sesizări din partea cititorilor care ne-au spus că au fost înşelaţi de această firmă. În urma unei investigaţii am aflat că societatea operează în tandem cu SC Branchenbezogene Vermittler, ambele controlate de Laszlo Zoltan-Iosif.

Cum operează firmele Efect Dual Paper şi Branchenbezogene Vermittler

Firmele promit avantaje disproporţionate în raport cu natura posturilor oferite în străinătate

Anunţurile de recrutare promovate de cele două firme promit oferte de muncă în străinătate foarte bine plătite şi condiţii minime de eligibilitate.

Societăţile au pus la punct un sistem complicat prin care îşi ascund urmele.

Anunţurile de recrutare publicate de aceste firme au o singură coordonată de contact – numărul de telefon: 0731415230. Aşa cum puteţi citi pe larg în articolul ECONOMICA.NET, operatoarea care răspunde la acest număr a refuzat să ne spună numele complet al firmei care mediază aceste oferte de muncă suspect de tentante.

Candidaţilor li se promit oferte de muncă în străinătate, dacă semnează două contracte – unul pentru servicii de secretariat şi altul pentru servicii de mediere.

Candidaţii află numele firmelor care promovează oferte de muncă fictive în străinătate abia când li se înmânează spre semnare două contracte – unul de prestări servicii secretariat, încheiat cu firma Efect Dual Paper, şi altul de mediere, încheiat cu firma Branchenbezogene Vermittler SRL, ambele societăţi funcţionând la aceeaşi adresă: strada Calea Victoriei, nr. 13, Arad.

Perceperea de comisioane sau alte taxe decât tariful de mediere stipulat în contractul de mediere este interzisă de lege. Mai mult, contractul de mediere pentru orice ofertă de muncă nu trebuie să prevadă comisioane sau garanţii de la solicitanţii de locuri de muncă din străinătate, ci doar un tarif pentru prestarea serviciilor de mediere, a explicat pentru Economica.net avocatul Cătălina Bordianu într-o intervenţie mai veche despre abuzurile frecvente ale firmelor de plasare forţă de muncă în străinătate.

Societăţile Efect Dual Paper şi Branchenbezogene Vermittler din Arad, controlate de Laszlo Zoltan-Iosif.

Societatea Firma Efect Dual Paper a fost înregistrată la Registrul Comerţului pe 3 decembrie 2015 şi domeniul său principal de activitate este grupa CAEN 821 – activităţi de secretariat şi servicii suport, iar activitate principală – activităţi de fotocopiere, de pregătire a documentelor şi alte activităţi specializate de secretariat.
Fondatorii firmei Efect Dual Paper sunt Laszlo Zoltan-Iosif din Arad şi Paiu Lucia, cu domiciliul în Viena şi reşedinţa în municipiul Arad, potrivit informaţiilor publicate în Monitorul Oficial nr. 6916 din 16 decembrie 2015, disponibile pe termene.ro.

Branchenbezogene Vermittler a fost înregistrată la Registrul Comerţului pe 14 aprilie 2015 şi asociaţii săi sunt Laszlo Zoltan-Iosif care are o cotă de participare de 95% şi Tămaş Alina-Marinela, cu o cotă de 5%.
Domeniul principal de activitate al firmei Branchenbezogene Vermittler e grupa CAEN 781 – activităţi ale agenţiilor de plasare a forţei de muncă, iar activitatea principală 7810, activităţi ale agenţiilor de plasare a forţei de muncă, potrivit informaţiilor publicate în Monitorul Oficial nr. 3270 din 7 iulie 2015. Firma nu figurează ca parte într-un proces, potrivit informaţiilor publicate pe portalul de profil Termene.ro.

Unul dintre candidaţii înşelaţi de aceste firme ne-a trimis cele două contracte încheiate cu Efect Dual Paper şi firma Branchenbezogene Vermittler. Pentru a-i proteja identitatea, am decis să nu publicăm prima pagina din cele două contracte.

Branchenbezogene Vermittler SRL, amendată de ITM Arad încă din primul an de funcţionare.

Societatea Branchenbezogene Vermittler SRL a fost sancţionată de ITM Arad în cursul anului 2015 pentru că a încălcat Legea nr.156/2000 care reglementează munca în străinătate, potrivit informaţiilor comunicate pentru ECONOMICA.NET de Inspecţia Muncii.

Citeşte şi lista completă a firmelor de plasare de români în străinătate, amendate de Inspecţia Muncii

Demascarea escrocheriei legale cu oferte de muncă în străinătate, promovate de firmele Efect Dual Paper şi Branchenbezogene Vermittler

La solicitarea ECONOMICA.NET, avocatul Cătălin Stănescu, partener la firma de avocatură Bordianu şi Asociaţii, a studiat cele două contracte încheiate cu firma Efect Dual Paper şi cu Branchenbezogene Vermittler. Iată ce a găsit:

Contractul pentru servicii de secretariat, pentru care candidatul a plătit 560 de lei, o înşelăciune legală.

„Am studiat contractele trimise. În opinia mea, contractul de secretariat reprezintă un contract de prestări servicii care în speţa de faţă echivalează cu o „ţeapă” legală. Chiar dacă o parte din clauze ar putea fi atacate ca abuzive (contractul fiind unul de adeziune), faţă de serviciile inserate şi pretins prestate, este greu de dovedit că ele nu au avut loc. În plus, acest contract de „servicii secretariat” nu are nimic de-a face cu Legea 156/2000, privind protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate, ci cade sub incidenţa Noului Cod Civil, fiind o versiune a contractului de antrepriză”, a explicat avocatul Cătălin Stănescu pentru Economica.net.

Contractul de mediere întocmit de Branchenbezogene Vermittler conţine 19 clauze care nu sunt prevăzute de lege şi care ar putea fi atacate în instanţă pentru a dovedi că sunt clauze abuzive.

„Problema este un pic mai complicată în ce priveşte contractul de mediere. Acesta este clar reglementat de Legea 156/2000 şi de Normele de Aplicare adoptate prin HG 384/2001. Acestea din urma conţin o serie de prevederi şi clauze minimale obligatorii pentru contractele de mediere. Aici apar însă două probleme: (1) legea nu prevede sancţiunea pentru încălcarea acestora, se vorbeşte doar de amendă contravenţională, dar nu de efectul lor pentru beneficiar; (2) legea nu prevede statutul acestora, nu este definit minimal: dacă sunt clauzele obligatorii, în sensul că nu se poate deroga de la ele, sau dacă sunt clauze orientative, de la care însă se poate deroga. Din întregul conţinut al legii s-ar înţelege că prima interpretare ar fi cea corectă (că sunt clauze obligatorii), dar dacă este aşa, legiuitorul ar fi trebuit să stăbilească o sancţiune”, ne atrage atenţia avocatul Cătălin Stănescu.

Din verificările noastre, societatea furnizoare Branchenbezogene Vermittler există şi este înregistrată la ITM Arad ca agenţie de plasare a forţei de muncă în străinătate. Nu există astfel nicio eroare cu privire persoana cu care s-a încheiat contractul şi nici reprezentări false făcute de aceasta cu privire la natura serviciilor oferite. Contractul ar fi putut fi anulat, dacă era aşa, a adăugat avocatul Cătălin Stănescu.

Revenind la clauzele minimale, contractul de mediere (întocmit de Branchenbezogene Vermittler) le include pe toate, însă în forme modificate şi adăugite, care de multe ori alterează înţelesul original. Acelaşi efect este obţinut şi de inserarea unor clauze suplimentare, care de asemenea afectează efectele clauzelor minimale. Înainte de a vă da câteva exemple, vreau să fie clar însă că acest contract de mediere nu este un contract de muncă şi nici nu are efect de angajare. El nu garantează un post, ci încercări rezonabile de a se găsi unul. Ca atare, problema majoră nu este că nu s-a găsit un loc de muncă (pentru candidatul care a semnat contractul), ci faptul că prin modul în care este redactat, intermediarul (adică firma Branchenbezogene Vermittler) nici nu îşi propune să caute un loc de muncă, a explicat avocatul Cătălin Stănescu pentru Economica.net.

Exemple de clauze din contractul de mediere întocmit de firma Branchenbezogene Vermittler, neprevăzute de lege. Aceste clauze pot fi atacate în instanţă care poate dovedi că sunt abuzive

Capitolul IV, Obligaţiile furnizorului, litera a) din contractul de mediere: se adaugă la textul propus de lege formularea: „dacă profilul beneficiarului este acceptat de firmele colaboratoare şi/sau de angajatorii din străinătate”. Această condiţionare nu există în texul propus de normele de aplicare a legii. Ca atare, furnizorul (Branchenbezogene Vermittler) va putea invoca oricând lipsa de acceptare a colaboratorilor sau a firmelor din străinătate. Conform legii însă, activitatea furnizorului ar fi trebuit bazată pe un contract cu oferte ferme de angajare, iar firmele colaboratoare nu ar trebui să aibă niciun grad de decizie, ne-a explicat avocatul Cătălin Stănescu. 

Capitolul IV, Obligaţiile furnizorului, lit d) din contractul de mediere: se adaugă la început: „în urma acceptului angajatorului” la textul legii care spune doar: „să facă demersurile necesare pentru încheirea contractului individual de muncă cu acesta”. Inserarea este făcută în scopul coordonării cu adăugirea de mai sus, a adăugat avocatul Cătălin Stănescu.

Cu aceste două adăugiri făcute de firma Branchenbezogene Vermittler la textele propuse de lege, firma de mediere va putea invoca oricând că nu a găsit loc de muncă în străinătate pentru candidatul care a semnat contractul, pentru că angajatorul străin a respins profilul candidatului.

„Capitolul IV, Obligaţiile furnizorului lit j), k), l), n) din contractul de mediere întocmit de Branchenbezogene Vermittler nu există în modelul prevăzut de lege. Efectul lor aici este acela de limitare a răspunderii şi obligaţiilor furnizorului (în acest caz firma Branchenbezogene Vermittler). Că activitatea de mediere este una de diligenţă este ok, dar cele privind lipsa de obligaţie a furnizorului în informarea beneficiarului cu privire la dosar, prelucrarea – de la depunerea complete a dosarului sau transmiterea la un colaborator a fişei personale a beneficiarului – sunt clauze care încalcă dispoziţiile legale atât din Codul Civil, cât şi din Legea 193/2000 privind clauzele abuzive în contractele încheiate între profesionişti şi consumatori. Aceasta cu atât mai mult cu cât serviciile de intermediere sunt plătite”, ne-a atras atenţia avocatul Cătălin Stănescu.

Capitolul IV, Obligaţiile beneficiarului, litera a) adaugă la textul legii lista documentelor ce trebuie depuse pentru întocmirea dosarului. „O lista de acest gen nu este problematică în sine, dar conform Normelor de aplicare, documentele „obligatorii” sunt menţionate în art 12, alin 1) lit B) şi lista lor este mult mai scurtă decât cea din contractul de mediere (întocmit de Branchenbezogene Vermittler), al carui scop este probabil să se asigure că cel puţin un document va lipsi, ceea ce ar atrage lipsa de răspundere a furnizorului (Branchenbezogene Vermittler). Ca atare, această clauză creează un dezechilibru în relatia dintre părţi şi pune beneficiarul într-o situaţie mai dificilă”, ne-a mai spus avocatul Cătălin Stănescu.

Capitolul IV, Obligaţiile beneficiarului, lit e): se cere notificarea „în scris” … „cu cel puţin 30 de zile calendaristice înainte de expirarea contractului”. Adăugirea aceasta clarifică într-un fel situaţia notificării (deşi acolo unde legea nu distinge, nici noi nu trebuie să o facem), dar o face şi mai restrictivă în acelaşi timp. Totodată, prin inserarea unui termen de denunţare, raportat şi la perioada de execuţie a contractului, dreptul de renunţare este puternic limitat, a adăugat avocatul Cătălin Stănescu.

Capitolul IV, Obligaţiile beneficiarului, lit h) este o clauză neprevazută de lege, inserată de furnizor, care limitează posibilitatea de demisie şi permite eludarea legislaţiei muncii şi penale prin impunerea unor despăgubiri în baza unui proces de constatare, sau demiterea fără procedură disciplinară şi criterii clare care să stabileasca ce anume constituie „comportament neadecvat”.

Capitolul IV, Obligaţiile beneficiarului, clauzele i), j), k), l), m), n), o) sunt clauze inserate în plus de furnizor (care nu se regăsesc în textul legii) care afectează grav drepturile beneficiarului.

Punctual, clauza l) stabileşte obligaţia corelată cu clauza exoneratoare de răspundere a furnizorului din capitolul IV.

Clauza n) este o clauză abuzivă şi aberantă care încearcă să limiteze posibilitatea de acţiune a beneficiarului, în cazul neîndeplinirii obligaţiilor asumate de furnizor, ne-a explicat avocatul Cătălin Stănescu. Ce prevede această clauză: „prin semnarea contractului de mediere, beneficiarul nu are dreptul de a menţiona denumirea furnizorului sau de a face reclamă proastă firmei prin mass-media, în caz contrar beneficiarul va fi obligat să plătească daune pentru prejudiciile aduse furnizorului, totodată furnizorul are dreptul de a rezilia unilateral contractul de mediere”. 

Clauza o) spune că : „beneficiarul este de acord ca angajatorul şi/sau furnizorul să îl încadreze în alte domenii decât cele menţionate de beneficiar în fişa personală, şi să primească oferte în scris în diferite domenii pe baza aptitudinilor personale din fişa personală”. Această clauză este problematică, pentru că prin lege furnizorul trebuie să îi găsească o slujbă beneficiarului, conform pregătirii profesionale a acestuia, ne-a explicat avocatul Cătălin Stănescu.

Capitolul V, Tariful serviciilor. În ceea ce priveste tariful şi posibilitatea de restituire a acestuia, legea nu o condiţionează în niciun fel. Cu toate acestea, clauza din acest contract de mediere include limitări cu privire la modalitate: (V a) „în baza unei cereri scrise”) sau la posibilitatea de beneficia de restituire „doar dacă obiectul nu s-a realizat şi/sau beneficiarul nu a primit nicio ofertă de muncă”. De asemenea, se insearează un întreg paragraf care limitează şi mai mult textul de lege, în sensul considerării situaţiilor respective ca limitative, iar nu exemplificative, a spus pentru Economica.net avocatul Cătălin Stănescu.

Capitolul VII Încetarea contractului de mediere, lit d): legea menţionează „oferte” folosind pluralul.
Concret, textul legii spune: încetarea contractului de mediere se produce dacă beneficiarul refuză oferte de locuri de muncă în străinătate. În contractul de mediere de faţă, furnizorul a înlocuit pluralul din textul legii „oferte” cu „ofertă”. Furnizorul a limitat aplicabilitatea clauzei la o singură ofertă, folosing singularul, a adăugat avocatul Cătălin Stănescu. 

Capitolul VII Încetarea contractului de mediere, lit f) este o clauză nouă, inserată de furnizor, strict legată de exonerarea de răspundere menţionată mai sus sau de obligatia aberantă, fixată în sarcina beneficiarului de a întreba dacă dosarul e complet. Practic, aceasta clauza VII f) este una de o perversitate ieşită din comun: îi permite furnizorului să nu facă nimic pentru beneficiar, nici măcar să nu-l informeze de lipsurile din dosar, dar în schimb să păstreze suma încasată, invocând chiar culpa beneficiarului, ne-a explicat avocatul Cătălin Stănescu.

Citeşte şi:

Cum vă pot înşela firmele de plasare de muncă în străinătate. Iată cele mai frecvente abuzuri

Ce căi de atac are candidatul care a semnat acest contract de mediere

„Cum spuneam, există complicaţii generate de faptul că legea nu prevede sancţiuni pentru aspectele semnalate, altele decât amendă contravenţională. Cum contractul este în faza de executare, beneficiarul are posibilitatea să recurgă la o acţiune derivând din contract, invocând nerespectarea obligaţiilor asumate, poate să solicite constatarea nulităţii relative a contractului, date fiind adăugările nepermise la lege şi lezarea drepturilor sale legale. Beneficiarul poate să invoce un eventual caracter abuziv al clauzelor contractuale menţionate, cu plângere la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului, sau poate denunţa unilateral contractul de mediere şi solicita 50% din suma plătită. Există şi sancţiuni de natură penală, însă aceasta nu reprezintă o arie de activitate a firmei, astfel că nu suntem în măsură să vă indicam vreun remediu în acest sens”, ne-a mai spus avocatul Cătălin Stănescu.

ECONOMICA.NET Clauzele inserate de furnizor, pe care mi le-aţi semnalat, sunt sau nu abuzive dincolo de orice îndoială?

Cătălin Stănescu: Raspunsul ar fi depinde. Avem, pe de o parte, clauze care modifică conţinutul standardului minim de protecţie oferit de Anexa 1 la Normele de Aplicare a Legii 156/2000. Părerea mea este că acele clauze sunt nule, pentru că adaugă nepermis la lege. Cele care modifică sensul clauzelor minime sunt în opinia mea abuzive, pentru că încearcă să reducă protecţia oferită de lege, nu sunt negociate (contractul e unul de adeziune). Dar, şi este un mare dar, Legea privind clauzele respective spune că nu sunt a priori abuzive decât dacă se regăsesc pe Anexa la Legea 193/2000. Dacă nu, caracterul lor abuziv trebuie demonstrat în instanţă şi se analizează de la caz la caz. Eu unul aş încuraja persoana să facă plângere la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului ca un prim pas.

ECONOMICA.NET Dacă nu ne putem pronunţa ferm că sunt într-adevăr abuzive, cum le putem încadra, care e caracterul acestor clauze?

Cătălin Stănescu: Chiar şi în absenţa unei nulităţi exprese, eu unul înclin să consider clauzele modificate şi pe cele care încearcă să le schimbe sensul şi să reducă protecţia oferită de Legea 156/2000 ca fiind nule de drept. Standardul minim de protecţie înseamnă că de la el nu se poate deroga. Se pot adăuga protecţii suplimentare, dar nu se pot reduce sau limita. Or, contractul respectiv limitează în multe situaâii protecţia oferită de lege. Cu toate acestea, deşi interesul apărat de lege este unul general, acţiunea aş întemeia-o pe o nulitate relativă, pentru că interesul apărat de beneficiarul contractului de mediere este unul personal. Ca atare, acţiunea se prescrie în trei ani de la semnare.

ECONOMICA.NETDacă aceste clauze sunt atacate în instanţă, ce şanse are candidatul care a semnat contractul de mediere, într-un scenariu realist, să dovedească faptul că acele clauze sunt abuzive, şi cât ar dura, în medie, acest demers?

Cătălin Stănescu: Greu de spus. Un proces civil depinde de factori în afara controlului petentului. Pentru un scenariu realist aş estima o perioadă de 18-36 luni. Dar durata variază. Ca să dovedească faptul că acele clauze sunt abuzive, persoana trebuie să arate incompatibilitatea cu textul de lege, dar şi îndeplinirea condiţiilor prevăzute de Legea 193. Motivul pentru care am recomandat sesizarea la Protecţia Consumatorilor este acela că dacă investigaţia lor va constata existenţa unor clauze abuzive, sesizarea va fi făcută în instanţă de ei, petentul putând să adere şi să ceară înlăturarea acestora din contract. Poziţia lui ar fi evident mult mai puternică decât daca merge pe cont propriu. Şanse (de câştig n. red.) sunt.

ECONOMICA.NET Cum evaluaţi acest tip de contract şi cu cât contribuie formularea ambiguă a legii în privinţa clauzele minimale obligatorii pentru contractele de mediere, la proliferarea practicilor abuzive ale firmelor de mediere forţă de muncă în străinătate?

Cătălin Stănescu: Caracterul ambiguu al legii este cel care creează probleme prin absenţa sancţiunilor în cazul nerespectării clauzelor minimale. Practic, avem o zona gri exploatată de aceste firme de mediere. Cetăţeanul nu prea are control asupra activităţii firmelor respective, acestea se acoperă cu tot felul de clauze restrictive, sumele sunt per ansamblu mici, astfel că mulţi ajung la concluzia că un proces e prea costisitor pentru ceea ce ar obţine în final. În general, practicile abuzive în România sunt lăsate în afara unui cadru de reglementare, ceea ce permite acestor firme (şi nu numai acestora) să prolifereze. Sunt multe aspecte de luat în calcul aici, nu e vorba doar de cetăţeni. Gândiţi-vă că printre aceste societăţi sunt şi firme serioase, care îşi fac treaba. Acestea sufera pierderi şi concurenţă neloiala din partea celor care încasează bani fără să ofere nimic în schimb.

Precizare: comentariile făcute pentru ECONOMICA.NET de avocatul Cătălin Stănescu sunt bazate strict pe dispoziţiile legii şi prevederile contractuale, fără a avea cunoştinţă de situaţia de fapt şi circumstanţele proprii speţei, astfel că opiniile exprimate aici nu au valoarea unei consultaţii juridice angajante. Ele reprezintă doar opinia juridică a autorului, pe baza informaţiilor conţinute de cele două contracte încheiate cu firmele antemenţionate.

Te-ar mai putea interesa și
Regulile de aur ale contractelor care scapă de griji orice mic antreprenor. OPINIE
Regulile de aur ale contractelor care scapă de griji orice mic antreprenor. OPINIE
Paza bună trece primejdia rea. Acest vechi proverb se potrivește de minune mediului de business românesc, care poate fi oricând comparat cu o junglă, în care cei puternici prosperă, iar cei......
Export-record de energie electrică azi, pe fondul vântului puternic și al consumului mic
Export-record de energie electrică azi, pe fondul vântului puternic și al consumului mic
România exportă astăzi masiv energie electrică, uneori la o putere echivalentă cu o treime din producția națională, ...
Numărul firmelor cu capital străin nou înfiinţate în România a crescut, în 2022, cu 25,5%
Numărul firmelor cu capital străin nou înfiinţate în România a crescut, în 2022, cu 25,5%
Numărul firmelor cu capital străin nou înfiinţate în România a crescut, în 2022, cu 25,5%, comparativ cu 2021, la ...
Top constructori cale ferată: Porr, FCC și WeBuild au avut cele mai mari progrese în decembrie
Top constructori cale ferată: Porr, FCC și WeBuild au avut cele mai mari progrese în decembrie
Austriecii de la Porr revin pe primul loc în topul constructorilor de cale ferată, cu un avans spectaculos în luna decembrie. ...