Dependenți de importul de mâncare. Care sunt cele mai deficitare alimente de bază

În 2024, doar în cazul cărnii de porc, de pasăre, a organelor comestibile, a laptelui, a uleiului și a cireșelor și vișinelor s-a constatat o îmbunătățire a gradului de autoaprovizionare, indicator calculat de Institutul Național de Statistică ce arată în ce măsură producţia internă acoperă cerinţele interne de consum. Chiar și așa, la toate aceste categorii de produse alimentare, este necesar importul,  în proporție importantă, în unele cazuri. Mai exact, producătorii români au asigurat în 2024 aproximativ 71% din cerințele de carne de porc (69,4% în 2023), 97,2% din necesarul de lapte și produse lactate (86,5% în 2023), 78,8% din necesarul de organe comestibile (72,4% în 2023) și 92,8% din consumul de cireșe și vișine (89,6% în 2023).

La carnea de pasăre, necesarul de consum local este asigurat aproape integral din producția internă, gradul de autoaprovizionare fiind de 99,3% în 2024 față de 95,8% cu un an în urmă, iar la uleiul vegetal se asigură 94,7% din intern (91,3% în 2023).

În rest, producătorii locali au asigurat în mai mică măsură nevoile locale și excedentele. Aceasta în condițiile în care România produce mai mult decât are nevoie cereale și produse din cereale (184% în 2024 vs 196% în 2023) și leguminoase boabe (3% față de 15% în 2023) Pe categorii, fermierii au produs în 2024 o cantitate de grâu și secară cu 122% peste necesarul de consum (132% în 2023), 35% mai mult porumb (62% în 2023) și 177% mai multe cereale (158% în 2023).

Cele mai deficitare alimente

Potrivit INS, cele mai deficitare alimente pentru români, acele produse pe care trebuie să le cumpărăm din import, sunt orezul, în cazul căruia gradul de autoaprovizionare era în 2024 de 7,7% față de 5,9% cu un an în urmă; piersicile și nectarinele, cu un grad de aprovizionare de 12,6% în 2024 și 14,8% în 2023, untul care se asigură local doar în proporție de 36,4% (40% cu un an în urmă); carnea de porc cu producții ce acoperă doar 45% din necesar (față de 44% în 2023) și cartofii pe care fermierii români îi produc în proporție de 44% față de necesar (48% în 2023).

Producem local sub o treime din necesarul de zahăr 

În 2024 cel mai problematic a fost însă zahărul, după ce producția locală utilizabilă a scăzut cu 70%, până la 109.000 de tone, ducând gradul de autoaprovizionare la 26% față de 69% cu un an în urmă. România nu a important însă mai mult, ci chiar mai puțin (452.000 de tone în 2024 vs 469.000 de tone în 2023), dar a exportat cu 36% mai puțin iar consumul mediu s-a diminuat de la 25,5 kg pe cap de locuitor pe an, în 2023, la 20,4 kg pe cap de locuitor, pe an,  în 2024.

Pentru celelalte categorii de alimente România are un grad de autoaprovizionare de peste 50%. Spre exemplu, gradul de autoaprovizionare este de 85% în cazul cărnii de bovine, 65,3% la legume, leguminoase boabe și pepeni (69,3% în 2023) și 60,7% la fructe (64,8% în 2023).

Dintre legume, cele mai deficitare sunt rădăcinoasele (58,5% în 2024 vs 59,2% în 2023), roșiile (59,7% în 2024 vs 64,7% în 2023), varza (64,2% vs 65,6%) și ceapa uscată (64,3% vs 68% în 2023).

Totodată, dintre fructe cele mai deficitare sunt merele care se asigură în proporție de 77% din producția locală față de 81% în 2023.