Der Spiegel: Implicaţiile globale ale crizei ucrainene, un joc de şah pe un câmp minat

Adaugă-ne ca sursă preferată

Sprijinul american faţă de manifestanţii de la Kiev arată că Războiul Rece s-a întors şi Moscova este din nou un adversar, singura diferenţă fiind că armele sunt acum diferite, notează publicaţia germană. În prezent, miza nu mai este doar Acordul de asociere a Ucrainei la Uniunea Europeană şi nici viitorul preşedintelui Viktor Ianukovici. Geopolitica revine în prim plan şi problema desemnării puterilor dominante în viitor în Europa şi Eurasia a devenit primordială.

Fostul consilier pentru securitate al preşedintelui american Jimmy Carter, Zbigniew Brzezinski, a comparat odată această regiune cu o tablă de şah, pe care joacă în special SUA, Rusia, UE şi NATO. Dar acum această tablă de şah seamănă cu un câmp minat. Pentru a înţelege potenţialul exploziv al Ucrainei este suficient să revedem un interviu acordat de fostul premier rus Egor Gaidar, un liberal reformist şi prieten al Occidentului, în anul 2008, cu un an înainte de a înceta din viaţă. Cei care vor să transforme Ucraina într-un stat membru NATO, cum dorea preşedintele ucrainean de atunci, Viktor Iuşcenko, ignoră faptul că astfel vor pune Rusia într-o inacceptabilă poziţie defensivă, atenţiona atunci fostul prim-ministru.

În cartea ‘Marea tablă de şah’, Brzezinski scrie că, fără Ucraina, Rusia ‘ar deveni un stat imperial predominat asiatic’ ce ar risca să se vadă atras în conflicte din Asia Centrală. Dar dacă Moscova reuşeşte să ia sub control Ucraina şi resursele ei, atunci Rusia ar fi un ‘puternic stat imperial’, crede Brzezinski, avertizând totodată că există riscul unei potenţiale ciocniri între Germania şi Rusia sau al unei înţelegeri între Europa şi Rusia pentru a scoate SUA din regiune.

În linii generale, viziunea lui Brzezinski este cea care ghidează strategia americană şi în zilele noastre. SUA doresc să ţină Rusia cât mai departe posibil, iar dacă europenii se implică în Ucraina şi îşi strică astfel relaţiile cu Moscova, acest lucru convine Washingtonului. Chiar şi recenta înjurătură la adresa UE scăpată de secretarul american de stat pentru afaceri europene, Victoria Nuland, într-o conversaţie diplomatică privată cu ambasadorul SUA la Kiev, Geoffrey Pyatt, ilustrează abordarea geopolitică a Statelor Unite.

Însă această strategie are şi un punct slab. Dacă în cazul statelor baltice, care au o populaţie redusă, integrarea a fost mai uşoară, în cazul Ucrainei, o ţară cu 45 de milioane de locuitori, va fi mult mai greu. În plus, Ucraina este şi profund divizată. Regiunile ei din vest, bastioane ale naţionaliştilor, au o economie mai slabă faţă de cele industrializate din est şi orientate către piaţa Rusiei. De asemenea, rusa este limba dominantă la Kiev, iar milioane de ruşi trăiesc în estul ţării şi în peninsula Crimeea, transferată Ucrainei în anul 1954 împotriva voinţei localnicilor. De altfel, Crimeea ar putea deveni următorul punct fierbinte al Ucrainei, la Sevastopol fiind staţionată şi flota rusă de la Marea Neagră, încă un motiv de iritare pentru naţionaliştii ucraineni.

În timpul unei eveniment desfăşurat în luna octombrie la Kiev, ambasadorul Pyatt a vorbit despre ‘numeroasele oportunităţi’ ce s-ar deschide în faţa Ucrainei dacă aceasta se aliniază politicii SUA, asigurându-i pe ucraineni că în acest demers nu au un prieten mai bun decât SUA. ‘Chiar avem intenţia să vă sprijinim, popor ucrainean, să vă găsiţi locul în Europa’, a mai spus atunci diplomatul american.

Dar astfel de promisiuni dulci, ce seamănă cu un cec în alb, pot aduce una dintre cele mai sărace ţări europene într-un război civil, pentru că ele nu pot zdruncina doar coruptul aparat guvernamental de la Kiev, ci şi graniţele greu de susţinut ale acestei ţări, se avertizează în comentariul din Der Spiegel, făcând referire la ameninţarea recentă a Consiliului Suprem din Crimeea că va cere populaţiei să ‘apere pacea’ în această peninsulă.

Până în prezent Kremlinul a evitat să încurajeze sentimentele separatiste din Ucraina şi se pare că preşedintele Vladimir Putin nu vrea un război civil în ţara vecină. Dar chiar şi fără o implicare a Moscovei, riscul de a scăpa situaţia de sub control există, consideră Der Spiegel, reamintind de rezistenţa armată a partizanilor ucraineni împotriva armatei sovietice după al Doilea Război Mondial.

De altfel, ministrul german de externe, Frank-Walter Steinmeier, a comparat Ucraina cu ‘un butoi cu pulbere’, în preajma căruia nimeni nu trebuie să se joace cu focul.