Director ANCOM: S-ar putea ca următoarea criză să fie una cibernetică

„După atâtea luni de pandemie e un moment bun pentru a încerca să tragem concluzii asupra modului în care lumea IT, lumea business-ului, dar şi sectorul guvernamental s-au mişcat. Ce au determinat transformările şi restricţiile impuse de pandemie în comportamentul liderilor, fie guvernamentali, fie din business? Ce a putut IT-ul să ofere? Eu cred că a oferit trecerea odată pentru totdeauna din zona de suport în zona de business changer. Anul acesta a fost unul dintre cele mai dure din acest punct de vedere şi nu existat niciun manual de reguli cu privire la modul în care lucrurile puteau fi rezolvate cel mai bine dată fiind scala planetară de desfăşurare şi complexitate indusă de criza pandemică. Aici vorbim despre atacurile cibernetice pe toate palierele şi cu toate scopurile şi metodele tehnice. Toate aceste atacuri au adus o presiune suplimentară, iar scopul a urmărit de la furt de informaţie, la blocare de sisteme, de la alterare de informaţie şi inginerie socială la influenţare. Vom avea multe lucruri de reflectat şi de învăţat de la acest an”, a declarat Stănciulescu.

Acesta a apreciat că modul în care va fi abordată rezilienţa de către factorii de decizie se va dovedi un factor-cheie pentru viitorul companiilor, al instituţiilor statului, precum şi al bunăstării populaţiei.

„Consider că este important modul în care reacţionăm la criză şi modul în care putem folosi ceea ce am învăţat din această experienţă pentru a merge mai departe. Dacă acum vorbim de o criză medicală în care se profită cibernetic, s-ar putea ca următoarea criză să fie una cibernetică. Vedem deja exemple în curs de desfăşurare. Consider că rezilienţa trebuie să fie în centrul atenţiei factorilor de decizie. Modul în care va fi abordată se va dovedi un factor-cheie pentru viitorul companiilor, al instituţiilor statului şi al oricăror alte organisme, dar şi al bunăstării populaţiei”, a menţionat reprezentantul ANCOM.

Grupul de presă Bursa organizează, marţi, videoconferinţa cu tema „Securitatea cibernetică – noi riscuri şi provocări în contextul pandemiei de Covid-19”.

Pe lista subiectelor propuse spre dezbatere se află siguranţa utilizării platformelor online de către companii, riscurile generate de telemuncă pentru antreprenori şi angajaţi, nevoia de protecţie a datelor în sistemul educaţional, implicaţiile şi avantajele digitalizării accelerate, riscurile securităţii antrenate de o digitalizare forţată, siguranţa naţională în contextul pregătirii pentru implementarea 5G, riscurile şi avantajele digitalizării sistemului bancar şi soluţii de asigurare disponibile în România împotriva riscurilor cibernetice.