DNA: Parlamentarii judecaţi pentru corupţie ar putea fi achitaţi. Cei condamnaţi, puşi în libertate

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) critică modificările aduse marţi Codului Penal, făcând precizări privind scoaterea mai multor categorii din rândul funcţionarilor publici şi restrângerea „aplicabilităţii” conflictului de interese.

Astfel, DNA consideră că, în urma modificării potrivit căreia preşedintele României, deputaţii şi senatorii, precum şi persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale şi care nu sunt finanţaţi de la bugetul de stat, sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici, aceştia nu vor mai putea fi cercetaţi și sancționaţi pentru infracțiuni comise în exercitarea atribuțiilor ce derivă din această calitate.

De exemplu, arată DNA, președintele, senatorii și deputații, avocații, notarii şi executorii judecătorești nu vor mai putea fi cercetați și sancționați pentru infracțiuni de corupție şi infracțiuni asimilate celor de corupție, cum ar fi luarea de mită și abuzul în serviciu.

„De asemenea, inculpaţii trimişi în judecată, în calităţile sus menţionate, ar putea să fie achitaţi, iar cei aflaţi în executarea pedepselor privative de libertate ar putea fi puşi în libertate. Menţionăm că, pe rolul instanţelor de judecată se află în curs de judecare sau în executarea pedepselor un număr de 28 de parlamentari, în cauze instrumentate de DNA”, se mai arată într-un comunicat de marţi seară al Direcţiei.

DNA susţine că, prin această modificare, legislația română „va intra în contradicție flagrantă cu dispozițiile convențiilor internaționale anticorupție pe care România le-a ratificat în 2002, respectiv 2004: Convenţia penală împotriva corupţiei a Consiliului Europei şi Convenţia ONU asupra corupţiei”. „Ambele Convenţii cer statelor părţi ca în incriminarea corupţiei să dea o definiţie cât mai cuprinzătoare categoriilor funcţionarilor. Concret, corupţia membrilor forurilor legiuitoare este în mod expres reglementată în aceste două Convenţii. Or, prin scoaterea acestor categorii din sfera de reglementare, România se va afla în situaţie de neconformitate şi cu standardele de cooperare judiciară internaţională, nemaifiind în măsură să execute cereri de asistenţă judiciară în materie penală cu referire la aceste categorii de persoane, atunci când se aplică regula dublei incriminări”, explică DNA.

Direcţia face referire şi la modificarea articolului din Codul Penal privind conflictul de interese, adoptat, de asemenea, tot marţi, de Plenul Camerei Deputaţilor.

DNA consideră că noua prevedere „restrânge în mod nejustificat aplicabilitatea conflictului de interese la anumite categorii de persoane care îndeplinesc un serviciu public”.

„Astfel, de exemplu, primarii ies de sub incidenţa acestui articol şi, prin urmare, vor putea să acorde contracte finanţate din bani publici sau din fonduri europene propriilor rude”, susţine DNA.

Direcţia precizează că în prezent, pe rolul instanţelor de judecată se află, pentru diferite infracţiuni, peste 100 de primari şi viceprimari, în cauze care au fost instrumentate de DNA.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a criticat, la rândul său, modificările aduse Codului Penal, subliniind că nu le-a primit spre avizare, aşa cum prevede legea.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, marţi, că va retrimite Parlamentului legea prin care preşedintele şi parlamentarii sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici, el menţionând că „nu putem confunda Preşedinţia şi Parlamentul cu un butic din Gara de Nord”.

Şeful statului a mai spus că modificările la Codul penal adoptate de Camera Deputaţilor sunt „dramatice” şi „dărâmă zece ani de muncă şi activitate a instituţiilor anticorupţie” precum DNA sau ANI.