DNA pune sechestru pe o parte din averea miliardarului Ioan Niculae

Ioan Niculae a fost adus din penitenciar la DNA, miercuri, pentru a i se aduce la cunoştinţă că a fost pus sechestru pe o parte din averea sa, în dosarul în care mai sunt cercetaţi Bunea Stancu şi Said Baaklini, pentru suspiciuni de corupere a unor înalţi demnitari, potrivit unor surse judiciare, informeaza Mediafax
Economica.net - mie, 16 dec. 2015, 13:18
DNA pune sechestru pe o parte din averea miliardarului Ioan Niculae

Sursele citate au precizat că măsura sechestrului asigurător ar fi fost luată de procurorii DNA în dosarul în care Ioan Niculae, patronul grupului SC Interagro SA, este urmărit penal pentru cumpărare de influenţă, complicitate la evaziune fiscală şi spălare de bani, alături de el fiind cercetaţi Gheorghe Bunea Stancu, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, omul de afaceri Said Baaklini, reprezentantul firmei Libarom Agri, şi Rajef Sharif Mohammad, reprezentantul Mike Trading.

Ioan Niculae a fost adus din Penitenciarul Găeşti, unde execută din aprilie o pedeapsă de doi ani şi şase luni de închisoare, în dosarul „Mită la PSD”.

În dosarul de la DNA, Ioan Niculae este acuzat că, în prima parte a anului 2009, a iniţiat şi desfăşurat activităţi de corupere, fiind vizaţi funcţionari publici şi înalţi demnitari ai statului, cu scopul de a-i convinge să promoveze o hotărâre de guvern, prin care să fie acordate facilităţi fiscale, privind subvenţionarea achiziţiei de îngrăşăminte chimice, în beneficiul financiar al grupului Interagro.

La începutul lunii decembrie, procurorii DNA au extins urmărirea penală în acest dosar pentru Ioan Niculae, Said Baaklini, Gheorghe Bunea Stancu şi Rajef Sharif Mohammad, care la aceea dată era dat în urmărire internaţională.

Procurorii susţin că Niculae i-ar fi promis lui Gheorghe Bunea Stancu, preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila în perioada respectivă, diferite foloase, pentru ca acesta din urmă să intervină pe lângă persoane cu putere de decizie din cadrul Guvernului, în vederea aprobării HG.

„Persoanele care au acceptat influenţa suspectului Ioan Niculae, au încercat prin activităţi de «lobby» să determine promulgarea unei asemenea Hotărâri de Guvern, deşi se cunoştea opinia Comisiei Europene referitoare la acest tip de «subvenţionare». Măsura de sprijin avută în vedere reprezenta un ajutor de stat care contravine legislaţiei aplicabile la nivelul Uniunii Europene, iar consecinţa directă era că suma necesară unei asemenea facilităţi fiscale nu putea fi prevăzută în proiectul Legii bugetului de stat”, potrivit anchetatorilor.

În cursul lunii martie 2009, Said Baaklini ar fi contactat şi promis unei persoane care ocupa o funcţie de decizie într-un minister că, în cazul în care va realiza intervenţiile şi demersurile necesare astfel încât să fie adoptat un proiect de hotărâre de guvern ce avea ca scop subvenţionarea achiziţiei de îngrăşăminte din producţie internă, ceea ce ar fi adus beneficii de peste jumătate de miliard de euro lui Ioan Niculae, acesta din urmă îi va da, prin intermediul său, trei milioane de euro.

„În urma efectuării urmării penale, s-a stabilit că acţiunile iniţiate şi coordonate de suspectul Ioan Niculae, care a pus la cale un circuit financiar sub aparenţa unor tranzacţii comerciale între Interagro şi Libarom, care în realitate nu au avut loc, cu scopul de a externaliza suma rezultată din evaziune fiscală, către o firmă de tip off shore din Insulele Virgine Britanice, au fost sprijinite de reprezentanţii firmelor implicate în acest circuit infracţional, mai precis Said Baaklini- reprezentantul Libarom Agri şi Rajef Sharif Mohammad- reprezentantul Mike Traiding.

Ioan Niculae este cercetat pentru cumpărare de influenţă, în formă continuată, instigare la evaziune fiscală şi instigare la spălare de bani, Gheorghe Bunea Stancu, pentru trafic de influenţă, Rajef Sharif Mohammad a fost pus sub acuzare pentru complicitate la evaziune fiscală şi spălare de bani, iar Said Baaklini, pentru aceleaşi infracţiuni şi pentru cumpărare de influenţă.

De asemenea, în iulie, procurorii au început urmărirea penală pentru Nicoleta Mariana Toncea, pentru complicitate la evaziune fiscală şi complicitate la spălare de bani. Viorel Bărac, director general S.C. Interagro S.A., Adriana Guţă, director economic al firmei, şi SC Interagro SA sunt cercetaţi pentru evaziune fiscală şi spălare de bani.

În dosarul „Mită la PSD, în 2 aprilie, Curtea de Apel Bucureşti i-a condamnat pe Ioan Niculae la doi ani şi şase luni de închisoare, pe Gheorghe Bunea Stancu la trei ani de închisoare, pe Gheorghe Teodorescu şi Viorel Bărac la doi ani şi şase luni cu executare.

Procurorii arătau, în rechizitoriu, că în cursul anului 2009, Gheorghe Bunea Stancu şi-a folosit influenţa şi autoritatea rezultate din funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene Brăila a PSD pentru a obţine, cu încălcarea dispoziţiilor legale ce privesc finanţarea partidelor politice, suma de un milion de euro de la Ioan Niculae, bani ce urmau să fie folosiţi în campania electorală prezidenţială, desfăşurată la sfârşitul anului 2009, pentru susţinerea candidatului PSD, Mircea Geoană.

Judecătoria Găeşti a decis, în 21 octombrie, că omul de afaceri Ioan Niculae poate fi eliberat condiţionat. Hotărârea a fost contestată de procurorii DNA Ploieşti la Tribunalul Dâmboviţa, care va lua o decizie definitivă în 22 ianuarie 2016.

Omul de afaceri Ioan Niculae şi fostul ministru al Economiei Adriean Videanu sunt cercetaţi de procurorii DIICOT în dosarul Romgaz-Interagro. Niculae este urmărit penal pentru instigare la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, sustragere de sub sechestru şi spălare de bani. De asemenea, în dosarul Romgaz-Interagro, Videanu este cercetat de DIICOT pentru că, în perioada decembrie 2008- septembrie 2010, în calitate de ministru, a aprobat, semnat şi susţinut în Guvern hotărâri ce au avut drept scop sprijinirea intereselor financiare ale omului de afaceri Ioan Niculae şi a utilizat SNGN Romgaz SA, unitate naţională de interes strategic, în interesul privat al firmei acestuia din urmă, Interagro SA.

Libanezul Said Baaklini a fost condamnat, în 4 decembrie 2013, de Judecătoria Sectorului 1, la şapte ani de închisoare în dosarul UCM Reşiţa, pentru că ar fi cerut restituiri ilegale de TVA de 60 de milioane de euro, după ce compania i-a vândut patru motoare nefuncţionale, la un preţ de 50 de ori mai mare. Decizia a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti, care va da o decizie definitivă în acest dosar.

Te-ar mai putea interesa și
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Pe site-urile de comerț online au apărut deja, la doar câteva zile după debutul livrărilor, primele anunțuri cu modele Dacia Spring de vânzare....
Cîţu: Nu prea văd sensul ca după 1 aprilie, când intrăm în vară, să reglementăm piaţa de energie
Cîţu: Nu prea văd sensul ca după 1 aprilie, când intrăm în vară, să reglementăm piaţa de energie
Preşedintele PNL, Florin Cîţu, a declarat, marţi, că nu vede sensul unei reglementări a pieţei de energie după data ...
Ninsori abundente în Turcia şi Grecia: Haos pe Aeroportul din Istanbul, mii de şoferi blocaţi pe o autostradă de lângă Atena
Ninsori abundente în Turcia şi Grecia: Haos pe Aeroportul din Istanbul, mii de şoferi blocaţi pe o autostradă de lângă ...
Cursele aeriene programate pe Aeroportul din Istanbul au fost suspendate până marţi după-amiază şi mii de şoferi au ...
Schimbări în structura de conducere a Porsche Finance Group
Schimbări în structura de conducere a Porsche Finance Group
Porsche Finance Group anunță schimbări importante în structura de conducere. CEO-ul David Gedlicka preia și funcția ...