DOCUMENT RCA mai ieftin de la PPC, Electrica sau Poștă? Brokerii au scris ASF: Risc de concurență neloială. Consumatorul ar pierde

Contactat de Economica, Viorel Vasile, președintele PRBAR, s-a arătat mai degrabă rezervat în declarații, deși documentul trimis de patronat  c[tre ASF și consultat și de Economica prezintă îngrijorări concrete.

Citește și: Doar 5% din șoferi mai cumpără RCA direct. Brokerajul stă tot mai mult în 20 de jucători, 8% din total. Liderul Safety, nou record cu acționarul american

” Personal salut dorința ASF de a reglementa în sfârșit și în România situația MGA (nr.Managing General Agent, noțiune pe care o vom detalia mai jos), urmând modelul celorlalte piețe europene dezvoltate. Asta poate aduce la creșterea competiției în special în piețele RCA și de garanții. Pe de altă parte, nu m-aș pronunța momentan asupra detaliilor discuțiilor incipiente dintre PRBAR și ASF, care sunt mai degrabă tatonări în încercarea de a îmbunătăți condițiile din piață.  Desigur.  respingem categoric, ca și asigurătorii, orice intenție de modificare legislativă care încalcă principiile concurențiale în piață și mai ales modalități de reglementare care diferă fundamental față de piețele civilizate. Suntem deschiși să colaborăm instituțional cu autoritatea pentru a îmbunătăți calitatea actului de distribuție din piața noastră și în special pentru a stimula accesul persoanelor tinere în piața de asigurări din România”, ne-a declarat șeful PRBAR.

Viorel Vasile, președinte PRBAR și CEO Safety Broker

Multiagentul și Managing General Agent(MGA), punctele tari ale discuției brokeri-ASF. Ce înseamnă cei doi termeni și de ce sunt vitali pentru piața din România

Principalele două modificări pe care ASF dorește să le aducă normei 22/2021 care regelementează activitatea interemediarilor din asigurări sunt, așa cum arătam în premieră, introducerea unei noi forme de intermediar (multiagentul) și definirea în premieră a noțiunii de Managing General Agent (MGA). Înainte de vă prezenta poziția trimisă de PRBAR către ASF în legătură cu aceste două puncte și nu numai, explicăm cele două schimbări. Și mai multe detalii privind schimbările pregătite găsiți AICI.

În primul rând, trebuie subliniat că introducerea noțiunii de multiagent, ca vânzător de asigurări, va permite celor care se autorizează ca atare să vândă direct produsele asigurătorilor. Așa cum arăta Economica în premieră, un astfel de sistem se va potrivi perfect companiilor cu baze de clienți mari, cum sunt furnizorii de utilități precum PPC, Electrica sau Engie, marii comercianți online ca eMAG, site-urile de anunțuri ca OlX, Poșta Română sau aplicațiile băncilor. Unele dintre acestea vând și acum asigurări, inclusiv RCA, însă ori o fac prin brokeri (majoritatea), ori vând pe fiecare linie produsul unui singur asigurător, având în vedere că legea nu permite altfel. In acceptiunea initiatorilor acestor modificari, cel putin teoretic, dacă vor putea prezenta produsele tututor asigurătorilor, la RCA de exemplu, aceste firme vor avea posibilitatea să vândă mai ieftin, daca vor percepe costuri de distributie mai mici decat brokerii.

A doua schimbare foarte importantă, presupune ca firmele care activează ca MGA (managing general agent) să fie reglementate în România. Aceste firme, constituite în general de brokeri, lucrează mai ales ca reprezentanți ai societăților de asigurări care vând în România fiind reglementate din afara țării. Câteva exemple cunoscute sunt Axeria Iard, Hellas Direct și, mai nou Anytime. Aceste MGA au drept de subscriere primit de la asigurători și, în unele cazuri, dreptul de a gestiona daunele. Dacă ar fi reglementate local, de ASF, mecanismul s-ar mai complica, pentru că vor avea de îndeplinit unele criterii pe care firma de asigurare este posibil să le repudieze.

Ce a scris PRBAR celor de la ASF. Ton rezervat, dar îngrijorări și chiar avertismente ferme

Mai jos, vă vom prezenta principalele puncte din scrisoarea trimisă de PRBAR celor de la ASF. În mare parte, argumentele coincid cu cele structurate de membrii UNSICAR(asociația profesională a brokerilor), într-un draft care poate fi consultat AICI, în sinteză.

De menționat că, în ceea ce privește reglementarea MGA, punctul de vedere al PRBAR, deși exprimat în termeni mai degrabă rezervați, este unul ferm: ” Solicităm menținerea cadrului actual, care este deja aliniat la normele europene, ș i respingem orice clasificare care introduce discriminări bazate pe volume de vânzări, în absenț a unui studiu care să demonstreze corelaț ia dintre aceste volume și riscurile de conduită.”, au transmis brokerii celor de la ASF.

„În calitatea noastră de organizație dedicată profesionalizării activităț ii de distribuț ie ș i protejării intereselor membrilor noș tri, considerăm acest exerciț iu de transparenț ă drept un pas necesar către o reglementare modernă. Cu toate acestea, subliniem faptul că, în lipsa unui proiect de Normă concret, care să detalieze în plan tehnic ș i juridic implementarea acestor intenț ii, analiza noastră se raportează la caracterul generic al propunerilor principiale transmise. În acest sens, trebuie să ne exprimăm preocuparea profundă faț ă de direcț ia anumitor modificări avute în vedere. Considerăm că, deș i intenț iile declarate par a viza stabilitatea pieț ei, în absenț a unei clarităț i riguroase, acestea riscă să creeze bariere disproporț ionate în activitatea brokerilor ș i să afecteze, în final, dreptul consumatorului la consultanț ă de calitate.”, arată, în introducere, PRBAR. În continuare, îngrijorările și solicitările care vizează principalele modificări avute în vedere de ASF.

Reconfigurarea categoriilor de agenți

Înainte de orice analiză asupra funcț ionalităț ii acestei noi categorii de distribuitor a produselor de asigurare, PRBAR consideră că o modificare de o asemenea anvergură, care restructurează fundamental arhitectura distribuț iei de asigurări în România, nu poate fi avansată fără un set de precondiț ii obligatorii într-un stat de drept ș i o economie de piață:

1. Solicităm Autorității să prezinte analiza de impact (impact assessment) care a fundamentat această propunere. Este imperativ să înț elegem care sunt carenț ele actuale ale pieț ei pe care ASF consideră că „multiagentul” le-ar rezolva ș i, mai ales, dacă această restructurare va duce la o scădere a costurilor pentru consumatori sau la o creș tere a calităț ii actului de distribuț ie. În absenț a unei analize de date riguroase, modificarea pare a fi una pur teoretică, cu riscuri practice majore.
2. Având în vedere că această măsură va altera echilibrul competitiv dintre noua categorie de distribuitori (multiagentul) ș i brokeri, considerăm obligatorie solicitarea unui punct de vedere oficial de la Consiliul Concurenței. Introducerea prin intermediul unei Norme a unui hibrid care ar putea distribui produse concurente fără a avea aceleaș i cerinț e de capital, raportare ș i responsabilitate juridică precum brokerii ridică îngrijorări serioase de arbitraj de reglementare ș i de creare a unui avantaj competitiv nejustificat.
3. Modificarea structurii distribuitorilor prin propuneri principiale fără un studiu de impact prealabil generează un climat de incertitudine pentru investiț iile membrilor noș tri. O reformă de un asemenea calibru necesită o consultare extinsă, nu doar cu industria, ci ș i cu experț i în dreptul concurenț ei ș i protecț ia consumatorilor.

În acest context, se ridică o serie de întrebări fundamentale care rămân fără răspuns în stadiul actual al discuțiilor:

•Statutul Mandatului: Pe cine reprezintă, de fapt, multiagentul? Dacă reprezintă clientul, atunci este un broker sub-capitalizat. Dacă reprezintă asigurătorul, cum se gestionează conflictul de interese când vinde produse concurente?
•Simetria Reglementării: Va fi acest nou jucător supus aceloraș i cerinț e de capital, cerinț elor AML/KYC, raportărilor către ASF ș i gestiunii reclamaț iilor ca ș i brokerul? Suntem de părere că orice derogare ar constitui un tratament discriminatoriu.
•Impactul pe Piața RCA: Într-o piaț ă unde RCA deț ine o pondere de 70%, cum va fi garantată concurenț a loială între un broker care acț ionează în interesul clientului ș i un multiagent care ar putea „împinge” produse pe baza unor politici de remunerare mascate?
•Monitorizarea Conduitei și Regimul Sancționator: Care va fi mecanismul specific prin care Autoritatea va monitoriza conduita de piaț ă a acestui nou tip de distribuitor? În cazul unor abateri profesionale sau de etică, ce regim sancț ionator se va aplica ș i cum va fi acesta corelat cu cel aplicabil brokerilor, pentru a evita un tratament de reglementare mai permisiv?
•Transparența și Raportarea Activității: Cui îi va raporta multiagentul volumul de prime ș i structura portofoliului? Va fi acesta supus aceloraș i rigori de raportare periodică, audit intern ș i control managerial precum brokerii, sau va beneficia de o „supraveghere simplificată” care ar putea ascunde riscuri sistemice?
•Regimul de Răspundere și Protecția Consumatorului: Cine poartă responsabilitatea juridică finală pentru prejudiciile cauzate clienț ilor prin erori sau omisiuni? Se va institui un mecanism de răspundere solidară între asigurătorii mandanț i, sau multiagentul va răspunde direct? Totodată, ce garanții financiare (precum polița de asigurare de răspundere profesională la limitele prevăzute de IDD) ș i profesionale vor fi obligatorii pentru a asigura o protecț ie reală a consumatorilor?

-Standardele de Autorizare și Pregătire Profesională: Va fi acest nou jucător supus aceluiaș i regim riguros de autorizare ș i menț inere a calităț ii (examene periodice, acumularea de credite de formare continuă) ca restul intermediarilor din piaț ă? Orice relaxare a acestor standarde ar submina profesionalizarea distribuț iei de asigurări în România.

Agentul general de management (MGA)

In accepț iunea noastră, propunerea de a încadra MGA-ul în categoria Intermediarilor Principali reprezintă o eroare de calificare juridică, ce ignoră natura specifică a acestui actor ș i bunele practici europene. Argumentele pentru care solicitam reevaluarea acestei intenț ii sunt următoarele:
1. In spiritul Directivei Europene privind distribuț ia produselor de asigurare, MGA-ul este o externalizare de funcț ii critice ale asigurătorului, reglementată mai degrabă de Directiva Solvabilitate II (Art. 49) privind externalizarea (outsourcing), decât de normele de distribuț ie pură. In consecinț ă, un MGA (Managing General Agent) este o entitate căreia un asigurător îi deleagă autoritatea de subscriere, gestionarea daunelor sau administrarea poliț elor. MGA-ul acț ionează sub răspunderea directă a asigurătorului ș i este o extensie a acestuia.
2. Calificarea MGA ca Intermediar Principal este restrictivă ș i eronată. MGA-ul nu este un simplu distribuitor, ci un furnizor de capacitate de asigurare. În pieț ele mature (Lloyd’s, piaț a germană sau franceză), MGA-ul este braț ul tehnic al asigurătorului, în timp ce distribuț ia efectivă se realizează prin brokeri sau agenț i. Transformarea acestuia în „intermediar” ar bloca, de facto, colaborarea dintre MGA ș i brokerii locali, generând conflicte de natură juridică privind cine reprezintă pe cine.
3. Intenț ia de a limita MGA-ul exclusiv la activităț i în baza FOS (Freedom of Services) pentru asigurători din alte state membre este discriminatorie ș i nejustificată economic. Un MGA poate reprezenta o soluț ie de eficientizare a costurilor ș i pentru asigurătorii locali, nu doar pentru cei străini. Mai mult, impunerea unor bariere administrative de „Intermediar Principal” (aprobări de acț ionari/administratori de către ASF) pentru un reprezentant al unui asigurător deja autorizat în UE încalcă principiul paș aportului european ș i al supravegherii de către statul de origine (home country control).
4. Nu in ultimul rand, dacă un asigurător din UE deleagă autoritatea sa unui MGA conform legislaț iei din statul de origine, impunerea unei autorizări paralele la ASF ca intermediar creează o povară administrativă disproporț ionată. MGA-ul trebuie să funcț ioneze sub regimul de răspundere al asigurătorului, nu ca o entitate independentă supravegheată similar unui broker.
In contextul prezentat, susț inem reglementarea MGA-ului ca un furnizor de servicii de subscriere sub mandatul și răspunderea asigurătorului, nu ca un Intermediar Principal. Solicităm ASF armonizarea definiț iei cu standardele internaț ionale, astfel încât MGA-ul să rămână un partener tehnic al asigurătorului, care să poată colabora liber cu distribuitorii produselor de asigurare, fără a le deveni concurent sub o licenț ă forț ată.

Consideram ca aplicarea „Principiului Proporț ionalităț ii” în modul propus de Autoritate este viciată, transformându-se dintr-un instrument de simplificare într-unul de supra-reglementare. Observaț iile noastre fundamentale sunt:

1 Criterii de clasificare arbitrare ș i punitive: Pragurile valorice (5 mil. / 25 mil. lei) și cele privind numărul de coduri RAF sunt lipsite de o fundamentare economică transparentă. Volumul de prime nu este un indicator direct al riscului operațional sau al complexităț ii activităț ii. Un broker care distribuie produse simple (RCA) poate depăș i rapid pragul de 25 mil. lei, dar are un profil de risc mult mai scăzut decât unul care gestionează riscuri industriale complexe cu un volum de prime mai mic. Această segmentare va descuraja consolidarea pieț ei ș i va penaliza performanța.
2. Birocratizarea excesivă prin „Guvernanț ă Proporț ională”: Impunerea unor structuri de control intern ș i management al riscului (reputaț ional, operaț ional) in sarcina distribuitorilor de asigurări, similare instituț iilor financiare mari, va genera costuri administrative disproporț ionate. Aceste costuri nu vor aduce un plus de protecț ie consumatorului, ci vor duce inevitabil la creș terea tarifelor de distribuț ie sau la dispariț ia brokerilor mici ș i mijlocii, afectând în mod direct concurenț a.
3. Impunerea unui „Comitet de guvernanț ă” reprezintă o ingerinț ă nejustificată în libertatea de organizare a unei societăț i comerciale. Brokerajul de asigurare este deja o activitate strict reglementată; adăugarea de noi straturi decizionale formale nu garantează o conduită mai bună, ci doar o întârziere a proceselor de business.
4. Consideram necesara o analiza de impact pe piaț a muncii: Limitarea sau condiț ionarea activităț ii în funcț ie de numărul de coduri RAF va genera o migrare artificială a forț ei de muncă ș i va bloca accesul noilor intraț i în profesie, într-un moment în care industria are nevoie de digitalizare ș i întinerire, nu de bariere numerice.