1EUR = 4.7228 RON | Bucureşti 30 º

Finanţe şi bănci

Doi ani în fruntea guvernului: cum a mers economia sub Victor Ponta

Pe 7 mai 2012, fix acum doi ani, Victor Ponta devenea premier al României. În acest răstimp economia a mers domol pe un trend ascendent, fără mari emoţii. Statul a optat pentru finanţarea consumului în detrimentul investiţiilor de capital. Iată cum arătau principalii indicatori în 2011, înainte de învestirea primului guvern Ponta, şi cum arată ei acum. 

În perioada scursă de la preluarea mandatului de către Victor Ponta, economia a crescut. Anemic în 2012, cu doar 0,7%, după ce în 2011 crescuse cu 2,5%. Apoi a avut o creştere solidă, de 3,5%, ajutată de agricultură - în 2013 am avut a doua cea mai bună producţie de grâu din ultimii 43 de ani.

Cheltuieli publice strânse

Cheltuielile statului au rămas în limita deficitului de 3% din PIB, în ciuda reîntregirii salariilor bugetarilor şi a majorării pensiilor. Astfel, în 2012 deficitul bugetar a fost de 3%, în 2013 a fost de 2,5% (provizoriu), iar în 2014 este stabilit la 2,2%. Echilibrul a fost ţinut pe urma majorării veniturilor statului, a tăierii cheltuielilor de capital şi a tăierii subvenţiilor, o situaţie care exprimă foarte bine opţiunea guvernării Ponta pentru finanţarea consumului. Efectele s-au văzut imediat.

Comerţul a trecut de la minus la plus

Volumul cifrei de afaceri pentru comerțul cu amănuntul scădea alarmant în 2011 cu 3,3%. Din 2012 acesta a trecut pe plus, cu un avans considerabil, de 3,3%. Acest indicator a crescut şi anul trecut, însă avansul a fost considerabil mai mic, de doar 0,5%, atenţie, în serie brută. Reîntregirea salariilor bugetarilor a mai modificat un indicator, de data asta, decisiv.

Salariile au crescut cu 15%

Câştigul salarial mediu net pe economie a crescut cu 15%, de la 1.414 în 2011, la 1.626 în prezent. Mare parte din acest avans a fost dat de reîntregirea salariilor bugetarilor, fenomen care se vede chiar în bugetul statului, unde, la capitolul cheltuieli de personal, s-a înregistrat o creştere de 13,5 în 2013.

A crescut rata de ocupare a forţei de muncă

Rata de ocupare a forţei de muncă, un indicator ceva mai relevant decât rata şomajului, a crescut an de an. Era de sub 63% în 2011. Acest prag a fost depăşit în 2012, iar anul acesta va trece, cel mai probabil de 64%, în 2013 fiind de 63,8%.
Cea mai mare influenţă în acest trend ar avea-o schimbarea Codului Muncii, la 2 mai 2011, care a suferit cea mai importantă modificare din 2003 încoace. Noul Cod al Muncii a flexibilizat piaţa muncii şi a permis companiilor să facă mai uşor angajări. În primele trei luni de la implementarea noului Cod al Muncii, aproape 780.000 de contracte de muncă noi au fost încheiate, majoritatea pe perioadă nedeterminată.

Taxarea muncii nu a fost un stimulent pentru această evoluţie deoarece a rămas neschimbată, la unele dintre cele mai ridicate cote din Europa. Însă de partea angajatorilor pare că lucrurile s-au îmbunătăţit puţin.

PwC: a scăzut rata totală de taxare pe firmă

Potrivit raportului anual „Paying taxes", scos de PricewaterhouseCoopers (PwC), rata totală de taxare în România era de 44,9% în 2011. În 2012 scădea la 44,4%, în 2013, la 44,2%, pentru ca anul acesta să ajungă la 42,9%. Această rată măsoară povara fiscală totală pe o firmă (impozite, taxe, contribuţii), dar nu include plăţile către stat făcute de angajat.

Producţia industrială şi-a revenit în 2013

În anul 2013, comparativ cu anul 2012, producţia industrială (serie brută) a crescut cu 7,8%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 7,1 %. În anul 2012, comparativ cu anul 2011, producţia industrială a rămas la acelaşi nivel ca serie brută şi a crescut cu 0,3%, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate.

Exporturile, la maximum istoric în 2013

Deficitul comercial a scăzut anul trecut cu 41,3% faţă de 2012, la 25,21 miliarde lei (5,7 miliarde euro), după ce exporturile au crescut cu 9,1%, la 219,12 miliarde lei (49,56 mld. euro), atingând astfel maximul istoric, iar importurile au avansat cu 0,2%, la 244,33 miliarde lei (55,2 mld. euro).

Datoria publică a crescut

Datoria publică a crescut în acest răstimp de la 193 la peste 250 de miliarde de lei, mare parte din această sumă reprezentând împrumutul luat în plină criză de la FMI. Partea pozitivă este că datoriile României pe termen scurt mai reprezintă doar 33% din cât erau în 2011, adică 14,9 miliarde de lei).

Decizii de impact luate de guvernele Ponta

Reîntregirea salariilor şi majorarea pensiilor tăiate în 2010 ca măsură de austeritate 

Reducere TVA la produse de panificaţie

Introducerea accizei suplimentare pe carburant

Cresterea salariului minim

Nota: Datele folosite în articol apartin INS, ANOFM, Eurostat, FMI şi Ministerului Finanţelor Publice.

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO

OBIECTIV.INFO