Dosarul Nordis – Laura Vicol şi Vladimir Ciorbă vor fi puşi în libertate. Decizie definitivă

Laura Vicol nu are nicio măsură preventivă sau restricţie, în timp ce Vladimir Ciorbă a fost plasat sub control judiciar pe o perioadă de 60 de zile, scrie Agerpres.

Din arest preventiv vor fi eliberaţi şi Gheorghe Emanuel Poştoacă, Cristian Nicolae Poştoacă şi Florin Poştoacă, aceştia fiind plasaţi sub control judiciar.

De asemenea, Sanda Răileanu, Oana Claudia Oprea (contabila grupării) şi Bogdan Adalbert Şaitoş au scăpat de arestul la domiciliu.

Laura Vicol şi Vladimir Ciorbă au fost arestaţi preventiv pe 5 februarie, în urma unei decizii a Curţii de Apel Bucureşti. Toţi cei arestaţi au făcut contestaţii, admise vineri de Instanţa supremă.

„Admite contestaţiile formulate de DIICOT şi de inculpaţii Ciorbă Vladimir, Ciorbă-Vicol Laura, Gheorghe Emanuel Poştoacă, Cristian Nicolae Poştoacă, Florin Poştoacă, Sanda Răileanu, Oana Claudia Oprea, Bogdan Adalbert Şaitoş, Marian Ivan, Alina Gabriela Vasile şi Matei Cristian Andre împotriva încheierii/DL din data de 5 februarie 2025, pronunţate de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Bucureşti. Desfiinţează în totalitate încheierea atacată şi rejudecând: În baza art.227 alin. (1) din Cpp respinge ca nefondată propunerea de luare a măsurii arestării preventive formulată de DIICOT cu privire la inculpaţii Ciorbă Vladimir, Ciorbă-Vicol Laura, Gheorghe Emanuel Poştoacă, Cristian Nicolae Poştoacă, Florin Poştoacă, Sanda Răileanu, Oana Claudia Oprea, Bogdan Adalbert Şaitoş şi Marian Ivan, Alina GabrielaVasile şi Matei Cristian Andrei (…) Dispune punerea de îndată în libertate a inculpaţilor”, se arată în decizia instanţei.

Pe timpul cât se află sub control judiciar, Vladimir Ciorbă şi fraţii Poştoacă au mai multe interdicţii, printre care să nu depăşească limita teritorială a României decât cu încuviinţarea prealabilă a organului judiciar şi să poarte permanent un dispozitiv electronic de supraveghere.

A existat şi o opinie separată a judecătoarei Elena Barbu, care considera că Laura Vicol şi Vladimir Ciorbă trebuiau plasaţi în arest la domiciliu.

Dezbaterile au avut loc joi pe parcursul a mai multor ore, însă completul de judecată format din magistraţii Mihai Udroiu şi Elena Barbu nu au reuşit să cadă de acord asupra unei soluţii comune, astfel încât s-a format un complet de divergenţă, prin adăugarea unui al treilea judecător, respectiv Luminiţa Criştiu-Ninu, iar pronunţarea deciziei a fost amânată pentru vineri.

Mihai Udroiu a fost consilierul fostei şefe DIICOT Alina Bica. La rândul ei, Laura Vicol a fost avocata Alinei Bica, în dosarul în care a fost condamnată la 4 ani închisoare pentru favorizarea lui Ovidiu Tender.

Luminiţa Criştiu-Ninu este considerată în mediul juridic a fi apropiată de judecătoarea Lia Savonea.

Laura Vicol şi Vladimir Ciorbă au fost arestaţi preventiv pe 4 februarie, în urma unei decizii a Curţii de Apel Bucureşti. Tot atunci au fost arestaţi preventiv Gheorghe Emanuel Poştoacă, Cristian Nicolae Poştoacă şi Florin Poştoacă, în timp ce Sanda Răileanu, Oana Claudia Oprea (contabila grupării) şi Bogdan Adalbert Şaitoş au primit arest la domiciliu.

În esenţă, Laura Vicol şi Vladimir Ciorbă sunt acuzaţi că au delapidat zeci de milioane de euro din firmele din grupul Nordis şi au cheltuit banii pe vacanţe, călătorii cu avioane private, achiziţii de bunuri şi maşini de lux. Sumele retrase proveneau de la clienţii păgubiţi de gruparea Nordis.

Astfel, spun procurorii DIICOT, cuplul Ciorbă – Vicol a achitat 1,5 milioane euro pe zboruri cu avioane private sau elicoptere spre destinaţii de vacanţă din ţară şi străinătate – Nisa, Mykonos, Madrid, Paris, Delta Dunării.

De asemenea, au fost achiziţionate maşini de lux – Ferrari, Bentley, Rolls Royce – de aproape 5 milioane de euro.

Laura Vicol mai este acuzată că a intrat în posesia unor date confidenţiale din anchetă, respectiv ştia despre iminenţa efectuării unei percheziţii la casa unde locuieşte, astfel încât magistraţii au apreciat că lăsarea ei în libertatea ar periclita cercetările procurorilor.

De asemenea, fosta deputată PSD ar fi ascuns de anchetatori telefonul pe care îl folosea în mod curent, ea venind la sediul DIICOT cu un alt mobil.

Acuzaţiile din dosar sunt de constituire a unui grup infracţional organizat, delapidare cu consecinţe deosebit de grave, spălare a banilor, evaziune fiscală, înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, stabilirea cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat, toate în formă continuată.

În dosar sunt cercetate, în calitate de notari, Ioana Băsescu, fiica fostului preşedinte Traian Băsescu, şi fosta deputată PSD Andreea Cosma.

În total, ancheta vizează 40 de persoane fizice şi 32 de firme şi se referă la un grup infracţional organizat, structurat pe un model piramidal cu trei paliere, care a conceput şi pus în aplicare un mecanism infracţional complex, constând în promovarea şi dezvoltarea unor proiecte imobiliare sub acoperirea mai multor societăţi comerciale, urmate de încasarea de sume de bani de la clienţi (cumpărători), delapidarea fondurilor societăţilor, inducerea în eroare a cumpărătorilor cu ocazia executării ante-contractelor şi contractelor de vânzare-cumpărare, evidenţierea de operaţiuni fictive în contabilitatea societăţilor controlate în scopul sustragerii de la plata taxelor şi impozitelor datorate bugetului de stat şi stabilirea cu rea-credinţă a taxelor (TVA), având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul de stat ori compensări datorate bugetului general, cauzându-se prejudicii societăţilor comerciale, clienţilor cumpărători şi bugetului de stat.

Fondurile financiare ilicite astfel obţinute au fost supuse procesului de spălare a banilor.

Din investigaţiile efectuate a rezultat că eşalonul secund al grupării de criminalitate organizată a fost format din persoane apropiate liderilor (aflate în relaţie de rudenie sau prietenie), care au aderat la grupare şi au sprijinit-o activ, prin diverse modalităţi, sub controlul şi îndrumarea acestora, iar ultimul palier a sprijinit grupul infracţional organizat pe anumite componente sau în anumite perioade, având atribuţii de a întocmi documentaţia aferentă operaţiunilor de vânzare a imobilelor, intabulare sau consultanţă juridică (notari şi avocaţi) şi de a încasa sume de bani provenite din săvârşirea infracţiunii de delapidare, sub diferite titluri justificative.

Actele de urmărire penală au condus la constatarea faptului că, în perioada 2019 – 2024, liderii grupului infracţional organizat, prin intermediul a cinci societăţi comerciale, au încasat de la clienţi persoane fizice sau juridice, cu titlu de avans, în cadrul unor promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare, respectiv contracte de vânzare-cumpărare (apartamente/parcări şi mobilier), suma de peste 957.000.000 lei (peste 195 milioane euro).