După buletinul electronic urmează o nouă revoluție în relația cu statul: portofelul electronic de identitate. Până la sfârșitul anului vom avea toate actele pe telefon

Portofelul european pentru identitate digitală va deveni obligatoriu pentru statele membre UE, fiecare țară fiind responsabilă de implementarea propriei aplicații. Pentru cetățeni, acesta va însemna acces mai rapid la servicii publice și private, fără documente fizice și fără copii ale actelor.

Unul dintre principalele avantaje ale viitorului portofel digital va fi controlul utilizatorului asupra datelor.

„Gândiți-vă unde ați lăsat fotocopia cărții de identitate și gândiți-vă ce se întâmplă cu acea fotocopie în momentul acesta. Nu aveți niciun fel de control. Nu aveți niciun fel de control și trebuie să fiți realiști.

Pe de altă parte, în ecosistemul acesta digital, în momentul în care vom avea acest instrument, e foarte important să înțelegem că vom avea posibilitatea să stabilim ce categorie de date putem să distribuim. Pe de altă parte, unele sunt deja stabilite de lege. Avem niște condiții”, a declarat Cătălin Giulescu în cadrul evenimentului „Identitate: de la cartea electronică la portofelul european”, organizat de Edge Institute.

De exemplu, un conducător auto care este oprit de un polițist rutier va putea partaja cu acesta permisul de conducere digital, prin intermediul unui cod QR. Versiunea digitală a permisului de conducere tradițional va fi stocată în portofelul european de identitate digitală, cu aceeași valabilitate juridică ca documentul fizic, arată Ministerul Afacerilor Interne.

Cartea electronică, baza pentru portofelul digital

De asemenea, cartea electronică de identitate va permite înrolarea (crearea unui cont) în această aplicație și ulterior autentificarea utilizatorului în vederea accesării.

Până în prezent, peste 1,5 milioane de români au cărți electronice de identitate emise. Însă, pe noul buletin nu mai este scris domiciliul. De la eliberarea acestui tip de cărți de identitate, mai mulți cetățeni s-au confruntat cu obligația de a dovedi la ghișee, cu un act fizic, locul domiciliului.

Giulescu a explicat că această decizie a fost deliberată și bazată pe principiul GDPR al „data minimization”.

„Am vrut să demonstrăm și autorităților publice că pentru furnizarea multora dintre serviciile pentru care astăzi prelucrăm domiciliul, el de fapt nu este necesar. Dar aceasta a fost experiența noastră din ultimii zeci de ani și nu vrem să renunțăm la ea. În opinia mea, cetățeanul va avea posibilitatea să țină sub control datele pe care le dezvăluie. Totuși vor fi și aceste constrângeri legate de categoriile pe care ești oarecum obligat sau serviciu în sine presupune să accepti dezvăluirea anumitor date. Pe de altă parte, aici se pune problema de conștientizare”, a spus reprezentantul MAI.

Dincolo de infrastructură și administrație, Giulescu a atras atenția asupra unui factor adesea ignorat: nivelul scăzut de conștientizare al cetățenilor în materia protecției datelor.

”În opinia mea, nivelul nostru de conștientizare în materia protecției datelor este unul foarte scăzut. Ne bazăm să ne protejeze statul sau să ne protejeze CFR Călători, de exemplu. Nu. În mare măsură trebuie să înțelegem că această protecție este share-uită. Dacă noi zilnic ne fotografiem, fotografiem prânzul și îl punem cu geolocalizare, cu fotografie făcută cu telefonul nostru mobil, printr-un furnizor de telecomunicații, oricare este el, printr-o rețea de internet și nu uităm să afișăm și geolocalizarea, și eventual și tipul de telefon. Sunt foarte multe lucruri pe care trebuie să învățăm să le ținem sub control și să nu le mai dezvăluim. În momentul respectiv, sunt convins că wallet-ul va fi un instrument foarte accesibil, nu numai în relația cu statul, dar și în relațiile cetățenilor”, a continuat Cătălin Giulescu.

Autoritățile văd cartea electronică de identitate ca un pas intermediar către portofelul digital european. „În opinia mea, cartea electronică de identitate este un intermediar în ceea ce privește digitalizarea”, afirmă Giulescu.

Acesta susține că România are deja infrastructura necesară pentru a livra identitate digitală în format distribuit, inclusiv prin sisteme precum hub-ul de servicii al Ministerului Afacerilor Interne.

„Serviciul este deja accesibil în hub-ul de servicii al Ministerului de Afaceri Interne, vă puteți juca cu el, puteți să vă partaja fotografia, spre exemplu, sau categoria de vârstă s-o partajați dintr-un cod QR. Deci, ce vreau să spun este că, pe de o parte, la nivel de interoperabilitate, care Ministerul de Afaceri Interne este pregătit. Pe de altă parte, la nivel de servicii electronice accesibile, în mediul electronic, atât cu cartea electronică de identitate, cât și cu RO-ID, eu cred că noi stabilim ritmul sau, de fapt, noi stabilim trendul”.

Deși tehnologia este disponibilă, implementarea este încetinită de probleme sistemice din administrația publică.

„Sunt multe situații în care cartea electronică de identitate nu este acceptată. Ești trimis să vii cu un formular A4 care să-ți ateste adresa de domiciliu”, spune Giulescu, care adaugă că funcționarilor le lipsește adesea empatia față de cetățean.

”Experiența mea de vreo 28 de ani în administrația publică îmi arată că există foarte multe situații în care funcționarul este blazat. Știe că nu se poate întâmpla nimic, nu are nici măcar o urmă de empatie, adică, pentru el, empatia lipsește aproape cu desăvârșire. Și el știe că la ora 16 se va termina oricum programul și, cu siguranță, locul lui de muncă este oarecum stabil”, a mai spus directorul.

În plus, există și o rezistență culturală la schimbare, inclusiv în rândul funcționarilor. „Cu siguranță sunt multe elemente care necesită îmbunătățire. Eu le spun tuturor, în special celor care sunt tem de digitalizare pentru că funcționarii se tem de digitalizare.

Acum au o teamă de inteligență artificială pentru că îi va înlocui. Eu îi sfătuiesc să se obișnuiască, nu cu ideea, ci cu inteligența artificială, să înceapă să o utilizeze. Și cu siguranță inteligența artificială nu îi va înlocui pentru că trebuie să îmbunătățim calitatea serviciilor.

Aici e marea noastră problemă. Îmbunătățirea calității serviciilor în administrația publică”, spune oficialul.

Portofelul european de identitate digitală a fost testat la București în cadrul unui exercițiu

În paralel cu aceste provocări, România a găzduit în perioada 17-18 martie la București, un exercițiu european de interoperabilitate pentru Portofelul european pentru identitate digitală. Evenimentul a reunit furnizori de tehnologie, autorități de certificare și dezvoltatori din întreaga Uniune Europeană.

Scopul testelor a fost verificarea modului în care sistemele dezvoltate în diferite state pot comunica și funcționa integrat.

La exercițiul de testare au participat 13 organizații din ecosistemul european al identității digitale – furnizori de portofele, autorități de certificare și dezvoltatori de tehnologie. Pe parcursul celor două zile, au fost derulate 44 de teste de interoperabilitate, dintre care 36 s-au încheiat cu succes.

Testele au validat faptul că implementările independente din cadrul ecosistemului pot interopera cu succes în scenarii reale de semnare și au demonstrat că ecosistemul EUDI Wallet este pregătit să faciliteze accesul la servicii de identificare digitală.

Compania românească certSIGN a participat la exercițiu cu propriul mediu de test, demonstrând compatibilitatea soluțiilor locale cu ecosistemul european. „Standardele devin realitate doar atunci când sunt validate în condiții reale […] este dovada că România contribuie activ la construirea unui spațiu digital sigur și eficient”, a declarat Adrian Floarea, directorul general al companiei.

Vicepremierul Oana Gheorghiu anunța, în luna ianuarie, la Radio România Liberă, că până la finalul anului,  portofelul european pentru identitate digitală va fi finalizat.

De asemenea, Corneliu Mănescu, director general adjunct al Direcției Generale Comunicații Electronice, Politici și Strategii în Digitalizare din Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT), a delcarat marți că România trebuie să implementeze, până la finele anului 2026, cel puțin un instrument de e-wallet, potrivit Agerpres.