Economia germană, o şansă pentru Zona Euro?

O creştere peste estimări în Germania ar putea pune capăt recesiunii prelungite din zona euro, confirmând aşteptările preşedintelui Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, care a declarat recent că se aşteaptă la o tranziţie treptată către revenirea economiei în a doua parte a acestui an, scrie Bloomberg, amintind că deja analiştii estimează că economia zonei euro a crescut cu 0,2% în trimestrul al doilea, după o perioadă critică.

Dar cum a reuşit Germania să obţină un ritm de creştere mai bun decât spera? Ei bine, se pare că această creştere economică a fost sprijinită în trimestrul al doilea de consumul privat, dar şi de un plus în ceeea ce priveşte încrederea mediului de afaceri german, care a dus la o creştere a comenzilor noi din industrie, a producţiei industriale şi a exporturilor în luna iunie, scrie RFI Romania. 

Motorul german a tras după sine şi maşinăria afectată de criză a Zonei Euro: după cum spuneam, estimarea provizorie care va fi publicată miercuri de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene, va indica probabil un avans de 0,2 procente al economiei uniunii monetare, în raport cu cele trei luni anterioare, după şase trimestre consecutive de scădere. „Să nu ne înţelegeţi greşit, nu vorbim de o revenire rapidă a zonei euro. Dar vedem motive de speranţă că avansul nu va mai fi negativ pe ansamblul zonei euro începând cu al doilea trimestru”, a explicat Evelyn Herrmann, economist la BNP Paribas, citat de presa din Regatul Unit, care a efectuat un sondaj între bancheri.

Privită îndeaproape, situaţia se prezintă astfel: progresele ansamblului de stat vor masca în realitate diferenţe majore între performanţele diferiţilor membri ai zonei euro, cu economiile mai slabe încă împotmolite în recesiune. „Este posibil ca doar Germania să fi crescut puternic. În Franţa, creşterea a fost probabil anemică, iar în Spania şi Italia a continuat recesiunea, dar într-un ritm mai lent decât înainte”, apreciază analiştii de la Morgan Stanley. „Dovezile sunt prea slabe pentru a ne gândi că avem în faţă o creştere susţinută, în condiţiile în care diferenţele dintre producţie şi comenzi raportate la vânzări sugerează că accelerarea creşterii reflectă în parte ciclul stocurilor”, pe care unele companii încearcă să le refacă, au explicat analiştii de la Morgan Stanley.

Certitudinile

Există însă şi certitudini, iar una dintre ele este că temerile legate de criza datoriilor din zona euro s-au temperat în ultimele luni, iar datele privind evoluţia economică vor întări încrederea oamenilor de afaceri în economie. Ce pericole mai pândesc în schimb? Ei bine, analiştii avertizează că din cauza faptului că va fi slabă, revenirea va fi şi foarte vulnerabilă. Financial Times a identificat astfel trei pericole majore pentru relansarea economiei zonei euro. Primul este reprezentat de înăsprirea iminentă a politicii monetare în Statele Unite, pe măsură ce Rezerva Federală, banca centrală americană, retrage programul de achiziţii de active prin care stimulează creşterea economică. Banca Angliei a asigurat investitorii săptămâna trecută că dobânzile vor rămâne reduse cel puţin până când rata şomajului scade de la 7,7% cât este în prezent, la 7 procente. Banca Centrală Europeană a promis de asemenea, deşi nu la fel de hotărât, că va păstra politica monetară relaxată. Însă teama este că băncilor centrale europene le va fi imposibil să reziste înăspririi din Statele Unite, care va duce la creşterea costurilor de finanţare în Europa.

Al doilea risc este ca revenirea să nu fie uniformă. Cele mai recente date macroeconomice arată că recesiunea din Spania şi Italia, economii majore ale zonei euro, se apropie de sfârşit. Cererea din Franţa este în continuare erodată însă de şomajul ridicat, apropiat de cote record, iar economia franceză este mai puţin competitivă decât cea a Germaniei. În acest context, o revenire neechilibrată şi prin urmare nesustenabilă este probabilă.

În fine, al treilea pericol este legat de sistemul bancar, principala problemă a zonei euro. Provizioanele şi rezervele de capital mai mari şi creditele neperformante descurajează băncile să susţină creşterea economică prin finanţarea afacerilor. Rezultatul: bula de oxigen pe care companiile o aşteaptă riscă să nu vină, iar revenirea la viaţă a afacerilor europene să fie înceată şi dificilă, conchid analiştii.