Elena Popescu, director general în Ministerul Energiei: Nu putem renunța la cărbune până nu vom avea cel puțin făcute investițiile în gaze

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Nu facem în totalitate înlocuirea cărbunelui cu gaz. Avem 1.300 de MW şi închidem 4.950 de MW până în 2.030. Deci, este o comparaţie total nejustificată. Ce înlocuim? Închidem cărbunele şi îl înlocuim cu nişte capacităţi de gaz care pot avea rol şi de back-up la regenerabile, dar va fi o creştere mare a ponderii surselor regenerabile de energie. Lucrăm la strategia de hidrogen. Poate nu ştiţi că în PNRR există acest jalon: elaborarea strategiei de hidrogen, la care am început să lucrăm.

Deci, pot să vă asigur că nu suntem chiar aşa excluşi din discursul european. Într-adevăr, suntem întârziaţi cu multe investiţii. Dacă aveam acele investiţii despre care vorbeaţi, Tarniţa şi 3 şi 4 de la Cernavodă – era extraordinar acum. Nu am fi avut probleme nici pentru Moldova. Mergem în direcţia care trebuie, numai că despre ce am vorbit am justificat de ce nu merge, de ce nu le închidem ireversibil, total şi pentru totdeauna capacităţile acum, deşi ele sunt trecute în calendarul din planul de restructurare şi care a fost iniţial în ordonanţa de urgenţă.

Ne luăm totuşi o marjă de prudenţă să vedem cum trecem iarna aceasta. Şi-o iau toate statele membre. Discursul este în linie cu ce se întâmplă la nivel european.”, a afirmat Elena Popescu la webinarul EPG – Lansare Raport: Eliminarea Cărbunelui în România.

În ceea ce priveşte „cele două investiţii” de la Complexul Energetic Oltenia (CEO), Elena Popescu a subliniat că s-au primit bani din Fondul de Modernizare.

„Am gândit acele capacităţi în contextul reducerii unităţilor de cărbune şi în contextul în care am insistat atunci când am negociat Planul de Restructurare cu CEO că este nevoie să menţinem Complexul Energetic Oltenia în acea zonă, în operare. (…) Am insistat ca acest operator să fie menţinut în zonă tocmai datorită faptului că este o zonă monoindustrială, că toată economia acestei zone este legată de acest operator – şi am venit cu propunerea către Comisie şi, până la urmă, i-am convins să diversificăm mixul acestui operator, adică să închidem capacităţile pe cărbune cele mai vechi şi cele mai ineficiente – şi, în perioada aceasta de tranziţie, până când sursele regenerabile de energie vor creşte în mod semnificativ în sistem, astfel încât să poată înlocui un ‘based load’ împreună cu nişte instalaţii de stocare”, a explicat Popescu.

Ea a dat asigurări că este nevoie de aceste capacităţi, au fost incluse în planul de restructurare, „a fost înţeles raţionamentul”.

„De ce le includem împreună cu alte surse regenerabile de energie? Ne bazăm şi pe sursele interne de gaze. Avem surse interne. Dependenţa României de gaz natural nu este comparabilă cu a celorlalte state din jurul nostru sau alte state europene. Ne bazăm pe sursele de gaz din Marea Neagră, ne bazăm pe surse alternative care vin din coridorul sudic. (…) Suntem conştienţi că şi infrastructura de gaze pe care am inclus-o în PNRR trebuie să respecte nişte standarde tehnice. Deci, mergem către direcţia care trebuie şi care se află în reglementările europene. Dar, acum să renunţăm şi la cărbune şi la gaz, că nici cărbunele nu-i bun, nici gazul nu-i bun… O să avem mulţi care spun: nici nuclearul nu este bun.

Trebuie să fim realişti. Haideţi să utilizăm ceea ce avem şi să ne conformăm în linie cu direcţiile de decarbonare. Deci, nu ieşim din această direcţie de decarbonare şi de reducere a emisiilor, dar trebuie să ne utilizăm resursele indigene. În acest context geopolitic deosebit de dificil. Numai probabil Transelectrica şi cei implicaţi direct în funcţionarea sistemului realizează pericolul în care se află sistemul energetic”, a adăugat ea.