Este iniţiativa lui Elon Musk de a coloniza Marte o idee bună?

Elon Musk este fondatorul și directorul executiv al Tesla și SpaceX. Este un brand în sine, admirat sau invidiat după caz, de la adolescenții de 16 ani până la adulții intrigați de ideile și comportamentul lui în business. Recent, Elon a demonstrat că poate ridica sau coborî business-uri pe bursă printr-o simplă declarație. Are o energie imensă și o charismă prin care poate impune o idee nebunească, dar, în același timp, poate manipula emoțiile oamenilor și poate distruge idei, dacă interesul o cere. La sfârșitul zilei, Elon este un bărbat alb, miliardar, excentric. Iar interesul lui pentru colonizarea Planetei Marte trebuie studiat cu atenție, cu toate implicațiile asupra societății. Altfel, există riscul ca ea să se transforme într-o aventură concepută pentru a se potrivi nevoilor clasei privilegiate. După cum afirma Buzz Aldrin, membru al echipajului Apollo 11 care a ajuns pe Lună în 1969: “Elon este o persoană care se ocupă de transport. Nu este o persoană care se ocupă de locuințe. Nu este un constructor”. Musk vrea să ajungă pe Marte, dar nu este sigur ce anume va face după ce își va atinge acest obiectiv.

Inițiativa de colonizare a lui Elon are atât adepți cât și critici. Până la urmă, avem suficiente probleme aici pe Pământ ca să nu trebuiască să ne pierdem timpul, energia și resursele cu Marte. Încălzirea globală generează fenomene naturale extreme, iar acestea la rândul lor duc la crize umanitare de proporții. 2021 pare să fie un cod roșu pentru umanitate. În aceste condiții, colonizarea Marte este o excentricitate, un moft al miliardarilor care nu știu cum să mai cheltuiască banii sau o inițiativă care poate aduce progrese importante pentru omenire?

1. Economie

Din punct de vedere economic, colonizarea planetei Marte este considerată una din cele mai costisitoare inițiative din istoria omenirii. În același timp, are potențialul de a fi o investiție foarte profitabilă pe termen lung. Viziunea economică este că, la sfârșitul acestor investiții, o navă cu diametrul de 12 metri și înălțimea de 122 de metri, cu o capacitate de 100 de persoane (Starship), va permite călătorii care durează mult mai puțin decât cele șase până la nouă luni, necesare cu tehnologia actuală, pentru ca o navă spațială normală să ajungă pe Planeta Roșie. Și, deoarece flota marțiană va pleca în masă, iar afacerea va fi scalată, costul per bilet va fi probabil mai mic de 200.000 $, cu posibilitatea de a scădea sub 100.000 $ după câțiva ani. Fără scalare și reutilizare, care sunt ingrediente importante pentru afaceri, costul unei călătorii ar fi de aproximativ 10 miliarde de dolari, folosind tehnologia actuală.

Pentru a ajunge la acest punct, sunt necesare investiții uriașe. Este un proces extrem de complex, iar jumătate din totalul misiunilor marțiene au eșuat din cauza numeroaselor variabile care ar putea pune în pericol o misiune: defecțiuni ale componentelor, radiații, analize incorecte. Costul total estimat pentru finalizarea programului este considerat că va ajunge mai mult ca sigur la 5 trilioane dolari, cu șanse mari de creștere la 10 trilioane de dolari și în anumite cazuri chiar la 15 trilioane de dolari.

Numai SpaceX cheltuiește în prezent zeci de milioane de dolari în fiecare an pentru acest proiect, care, potrivit estimărilor lui Musk, va necesita în cele din urmă o investiție a companiei de aproximativ 10 miliarde de dolari. Deși costurile sunt uriașe, atât organizațiile guvernamentale, cât și cele private consideră că merită să fie făcute, iar acest lucru se reflectă în bugetul alocat. Statele Unite, care iau foarte în serios explorarea spațială, au alocat deja către NASA aproape 25 de miliarde de dolari în 2021, un record absolut.
Investițiile private reprezintă deja o mare parte din fondurile disponibile, cu 5,8 miliarde de dolari colectați doar în 2019, iar acest număr este, de asemenea, așteptat să crească vertiginos. Ținând cont de investițiile anterioare și de atenția pe care o astfel de întreprindere ar putea să o acumuleze, experții anticipează un interes crescut în finanțarea acestui proiect.

Deși costul investiției este astronomic și mulți susțin că acești bani ar putea fi folosiți pentru a îmbunătăți în mare măsură viața pe Pământ, această aventură marțiană are potențialul de a extinde sfera activității economice umane. Accentul pus pe cercetare și dezvoltare pentru a crea echipamente mai capabile, mai eficiente și mai fiabile va determina aproape sigur un lanț de progrese tehnologice și inovații în multe domenii, iar acest lucru este benefic atât pentru economie, cât și pentru societate. În aprilie 2021, NASA a transformat dioxidul de carbon în oxigen, deschizând calea pentru viitoarele explorări umane. În 2019, descoperirile au inclus date despre activitatea seismică a planetei Marte și despre „Marsquakes” regulate, care au ajutat la crearea unei viziuni integrate a modului în care ar arăta viața marțiană.

Progresele care au fost deja realizate în domeniul explorării spațiale au contribuit la îmbunătățirea multor domenii, cum ar fi sănătatea și medicina, siguranța publică, bunurile de consum, energia și productivitatea industrială. În prezent, putem utiliza monitoare cardiace implantabile, unelte fără fir, sisteme compacte de purificare a apei, sisteme globale de căutare și salvare și tehnologii biomedicale. Toate acestea sunt rezultatul cercetării spațiale.

Dincolo de apariția unei industrii noi în următorii ani, aceea a turismului spațial, care va face călătoriile cu avionul să pară demodate, industria spațială poate contribui la descoperiri uriașe și la multe locuri de muncă. Agențiile spațiale vor avea poate cele mai mari beneficii, deoarece vor reprezenta viitoarea rețea de transport interplanetar.

Industria grea va fi de asemenea, printre beneficiarii acestei noi ere. Va exista o creștere mare a cererii de aluminiu și oțel, materiale solide folosite la fabricarea rachetelor. Având în vedere că se estimează că industria de explorare spațială va ajunge la aproximativ 1.000 de miliarde de dolari până în 2040, industria metalurgică va atrage în mod clar o bună parte din această creștere.

De la contraargumentele care susțin că este o inițiativă fundamental nefezabilă, până la cei care văd un potențial de creștere pentru guverne și industrii, colonizarea pare a fi cea mai mare investiție globală care a fost făcută vreodată de umanitate. Având în vedere suma uriașă de bani care a fost deja investită, cele mai recente descoperiri valoroase pentru umanitate dar și potențialul economic pentru multe industrii, continuarea explorării pare să fie viabilă din punct de vedere economic.

În același timp, pe măsură ce această aventură dobândește mai multă atenție publică, industria spațială atrage tot mai mult din fondurile necesare pentru a materializa această misiune. Iar dacă prin scalare, costurile ar putea scădea până la 100.000 de dolari de persoană, pare că această inițiativă nu este doar fezabilă din punct de vedere economic, ci și realizabilă mai devreme decât am fi pregătiți unii dintre noi.

2. Social & Etic

„Sunt șanse mari să mori și va fi o moarte grea… Deci, ar fi bine să fie destul de glorios la final”, a declarat Elon Musk la Convenția virtuală a Societății Marte în 2020. Numai această afirmație ar trebui să ne facă să reevaluăm nu doar dacă oamenii pot trăi pe Marte, ci și ce impact ar putea avea colonizarea asupra comunității noastre din punct de vedere social.

Înainte de a lua în considerare actul de „colonizare” a planetei Marte, trebuie să schimbăm modul în care vorbim despre acesta în scopuri comerciale. Termenul „colonizare” este asociat în mod inconștient cu un istoric cunoscut de acte violente, cum ar fi colonizarea europeană a Africii, colonizarea Americii sau marșul spre vest în anii 1800. Colonizările anterioare de pe Pământ au adus genocid (vezi indigenii americani) sau sclavie. De aceea, un limbaj adecvat, care să nu aibă conotații negative, este esențial atunci când un subiect are o asemenea acoperire și influență în presă. „Colonizare” poate fi ușor înlocuit cu „oameni care călătoresc sau trăiesc pe Marte”, de exemplu. Acest lucru schimbă narațiunea și influențează percepția publicului. Prin utilizarea unor termeni precum „locuire”, recunoaștem actul ca făcând parte din dezvoltarea umană, mai degrabă decât potențialul său catastrofal, iar odată cu mentalitatea, vine și schimbarea. Deoarece percepția este realitate, pe măsură ce contextul devine mai incluziv, iar oamenii sunt mai bine informați, probabilitatea unor rezultate superioare este mai mare.

Pe Pământ, o operațiune de o asemenea importanță, ca aceea de a deveni o specie interplanetară va încuraja involuntar educația. Deoarece noile misiuni stimulează progrese în știință și tehnologie, forța de muncă globală este motivată să inoveze. Marte are puterea de a influența și de a inspira milioane de elevi, acum la gimnaziu, să investească mai mult în educație și să devină oameni de știință, matematicieni, experți în tehnologie etc. și să facă descoperiri valoroase în timpul vieții lor. Gândind retrospectiv, putem anticipa că atitudinea publicului față de sănătate, siguranță și mediu a evoluat considerabil de la programul Apollo 13 – societatea a devenit mai activă și mai ferită de riscuri, motiv pentru care ne-am putea aștepta ca aceeași îmbunătățire a mentalității să aibă loc odată cu atingerea planetei Marte.

În ceea ce privește traiul pe Marte, experimentele anterioare au concluzionat că principalele produse care ar fi disponibile pentru a fi produse „în casă” sunt varza, cartofii, porumbul și ridichile. Din asta ar consta în principal dieta marțienilor. Oamenii ar putea, de asemenea, să cultive carne sintetică, însă, alimente precum carnea de vacă ar fi o investiție prea mare și, prin urmare, nu ar merita.

Cu toate că Roverul Curiosity a descoperit surse de apă pe Marte în 2012, ceea ce permite crearea unei structuri de seră pentru culturi, viața marțiană nu pare compatibilă cu omenirea. Gravitația de doar 38% din cea cu care suntem obișnuiți este un mare obstacol și ar avea efecte secundare. Printre acestea pot fi osteoporoza indusă de zborul spațial sau atrofia oaselor și a mușchilor, afecțiuni specifice astronauților și care îi vor afecta pe cei care ar fi interesați să locuiască pe Planeta Roșie. Forța musculară este greu de menținut, iar pierderea vederii este foarte probabilă, lichidul ocular care se deplasează în partea din spate a cristalinului putând afecta permanent vederea. Într-un spațiu închis, cum ar fi cel în care am trăi dacă am fi pe Marte, o mică tuse s-ar răspândi rapid, infectându-i pe toți. În contextul unei pandemii, ar exista rezultate mult mai grave decât pe Pământ. Din cauza tuturor variabilelor care intră în joc atunci când vine vorba de sănătatea mentală spațială, cercetătorii nu au stabilit încă dacă traiul pe Marte pe termen lung este sigur sau nu. Se știe, totuși, că izolarea prelungită și traiul în întuneric complet pot provoca anxietate și depresie. Au fost testate imagini virtuale ale naturii, meditația și alte metode, dar niciuna nu s-a dovedit a fi un remediu util.

Din punct de vedere etic, existența unor vietăți pe Marte al căror ecosistem ar putea fi afectat, aducerea bacteriilor de pe Pământ precum și poluarea și gestionarea deșeurilor sunt chestiuni care trebuie luate, de asemenea, în calcul. Misiunea lui Elon ar fi etică atâta timp cât nu se detectează viață pe planetă, deoarece acțiuni de asemenea anvergură ar putea să o afecteze permanent.

În concluzie, din punct de vedere social și etic, spațiul nu trebuie să devină terenul de joacă al clasei privilegiate, preponderent bogate, albe, de sex masculin, cu capital de risc. Călătoriile și viața în spațiu, dacă sunt disponibile, ar trebui să fie accesibile unei game mai largi de medii, indiferent de statutul socio-economic, rasă, sex, religie sau cultură.

3. Politic

Poate că Elon Musk a adus acest lucru în atenția publicului, dar colonizarea planetei Marte nu este o idee nouă. Unele dintre cele mai inovatoare și inteligente minți precum Stephen Hawking, Buzz Aldrin sau Neil deGrasse Tyson au fost și ele seduse de Planeta Roșie și și-au manifestat interesul pentru explorarea acesteia. În 1971, Mariner 9 a fost primul satelit artificial care a aterizat pe Marte, contribuind în mare măsură la explorarea și înțelegerea acesteia. De atunci, au fost întreprinse 45 de misiuni pe Marte. În prezent, NASA desfășoară un proiect de explorare pe termen lung, iar Roverul Perseverance 2020 studiază condițiile de locuire pe Planeta Roșie, precum și viața microbiană din trecut.

Din punct de vedere politic, colonizarea planetei Marte ar simboliza apogeul realizărilor umane, până în acest moment. Cu toate acestea, rămâne o întrebare: Va oferi această inițiativă supremație vreunei puteri, dezechilibrând raportul deja fragil de forțe de pe Pământ?

Dacă ne uităm la anii Războiului Rece, programul Apollo a fost condus de nevoia SUA de a învinge Uniunea Sovietică, motiv pentru care Congresul a aprobat acele sume uriașe de bani. Amenințarea Războiului Rece a contribuit substanțial la finanțarea acestui proiect. Care ar fi, în zilele noastre, impulsul politic de a coloniza Marte și cum va afecta echilibrul de puteri?

Colonizarea planetei Marte este o operațiune foarte delicată, deoarece se bazează pe principiul „primul venit, primul servit”. Orice națiune care reușește să colonizeze Marte prima va prelua controlul asupra întregii planete pentru o perioadă de timp, ceea ce poate crea un dezechilibru politic și economic de lungă durată. Multe țări explorează deja Marte în mod discret, cum ar fi Rusia, care a făcut publică una dintre fotografiile pe care le-a realizat pe Marte cu ajutorul Roverului său, în martie 2021. Fiecare guvern poate avea interesul său într-un astfel de proiect, de la obținerea unei mai mari puteri politice în interiorul țării, până la extinderea puterii sale regionale sau globale.

Cu toate acestea, dacă ne gândim la binele general, cea mai bună decizie ar fi ca mai multe guverne să colaboreze în acest demers extrem de important. Rusia și China au convenit, în martie 2021, să creeze o stație spațială pe Lună și să o folosească pentru cercetare, ceea ce le va aduce mari beneficii. Colonizarea planetei Marte este o aventură care poate fi finalizată doar printr-o colaborare internațională, de la oamenii cu funcții de decizie, până la membrii echipajului, companiile care finanțează și cei care își doresc să exploreze în calitate de turiști. Atunci când sunt implicate atât de multe părți, gândirea pe termen scurt pentru câștiguri personale sau naționale va fi descurajată și va pune presiune asupra misiunii propriu-zise. Colaborarea la o scară atât de mare ar putea fi dificilă din cauza problemelor culturale, dar nu este imposibilă.

Este periculos ca o singură națiune să dețină controlul suprem asupra planetei Marte, deoarece ar putea duce la un scenariu asemănător celui de-al treilea război mondial. De aceea, colaborarea internațională este calea de urmat: risc mai mic de corupție și acces la o varietate mai mare de resurse. Din moment ce alte națiuni au început să exploreze spațiul împreună, modelul de colaborare poate fi folosit cu succes la scară mai mare. Dacă SUA și RUSIA au putut ajunge la un acord privind misiunea Apollo-Soyuz la mijlocul anilor ’70, putem fi optimiști că astăzi se poate obține o cooperare internațională mai mare.

Concluzie

De la specialistul Michael Meyer (șeful departamentului de explorare a planetei Marte, NASA) care subliniază că întrebarea nu este „dacă”, ci mai degrabă „când” va avea loc colonizarea, până la Sydney Do (cercetător la MIT) care susține că această misiune este „irealizabilă din punct de vedere economic”, opiniile pe această temă diferă. Din cauza nenumăratelor variabile încorporate într-o misiune care prezintă rezultate promițătoare, dar care necesită atât de mult timp, efort, încercări și erori, răspunsul la această întrebare este atât da, cât și nu.

Din punct de vedere economic, având în vedere că se pot strânge fonduri private și că această colonizare are potențialul de a fi o investiție profitabilă pe termen lung, poate fi considerată o idee bună. Din punct de vedere politic, vor exista anumite obstacole care ar putea deveni o problemă, cum ar fi supremația politică a unei/unor țări, dar cu o colaborare internațională, acestea ar fi mult mai puțin problematice, deci ar putea funcționa. Cu toate acestea, din punct de vedere social, Marte nu a fost făcută pentru a găzdui oameni și nu va fi niciodată. Viața pe Marte va fi inconfortabilă și va implica riscuri. Poate fi văzută ca o experiență de divertisment și de călătorie pe termen scurt, dar viața așa cum o știm noi nu poate fi reprodusă acolo. Și, nu în ultimul rând, din punct de vedere etic, dacă nu există viață pe Marte în momentul misiunii, colonizarea nu ar fi o problemă, însă, deoarece am explorat doar o mică parte a planetei Marte, nu este sigur să spunem că nu există încă viață pe Planeta Roșie.

Mulți specialiști sunt în favoarea continuării explorării. Am avut până acum 4 valuri de știință: producție, electricitate, tehnologie și inteligență artificială. Marte nu este obligatorie pentru supraviețuirea umană în acest moment și vine cu provocările sale, așa cum ar veni orice altă misiune de această amploare. Dar această inițiativă vine și cu multe oportunități care au potențialul de a da chiar startul unui nou val de știință. Umanitatea a explorat deja cea mai mare parte a Terrei, iar Pământul este leagănul umanității. Dar nu poți rămâne în leagăn pentru totdeauna.

Sandra Pitu este elevă de liceu în cadrul Avenor College. Este pasionată de inovație și antreprenoriat și de modul în care lumea poate fi schimbată radical prin idei revoluționare. Și-a început propriile proiecte antreprenoriale încă din gimnaziu, iar acum se uită cu interes la lumea de business încercând să-i înțeleagă provocările și modul în care diverse personalități încearcă să găsească soluții. Printre cărțile citite recent se numără ‘Shoe Dog’ al fondatorului Nike, Phil Knight, și volumul ‘Lights Out’ despre General Electric.

Cel mai mult îi place să interacționeze cu oamenii de diferite vârste, motiv pentru care se implică, de câte ori are ocazia, în diverse proiecte, de la acțiuni de voluntariat, la dezbateri dedicate studenților.