Eurodeputaţii propun un sistem UE centralizat pentru cererile de azil, cu cote naţionale

Revizuirea propusă a Regulamentului Dublin III – care stabileşte statul responsabil pentru analizarea cererii de azil – este inclusă într-o rezoluţie votată de Comisia LIBE.

Textul – redactat de Roberta Metsola, din grupul Partidului Popular European (PPE), şi Kashetu Kyenge, din grupul Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor europeni (S&D) – a fost adoptat cu 44 de voturi pentru, 11 împotrivă şi o abţinere.

‘Situaţia este extrem de gravă. Anul trecut, 3.771 de persoane s-au înecat în mările noastre. Anul acesta au murit alte 450 de persoane, inclusiv 77 de copii. Ca politicieni, avem datoria de a ne asigura că aceştia nu sunt numai statistici fără chip. Ei sunt oameni reali, cu vieţi reale. Trebuie ca noi toţi să facem mai mult. Indiferenţa nu este o opţiune. Este timpul să acţionăm cu privire la fiecare aspect – şi acest lucru este cerut de raport’, a declarat raportoarea Roberta Metsola.

‘Europa trebuie să aibă o abordare globală asupra migraţiei, bazată pe principiul solidarităţii dintre state. Este nevoie de o gestiune globală care să se bazeze pe principiul solidarităţii între ţări, repartizând în mod egal responsabilităţile şi punând respectul vieţii şi al drepturilor fundamentale în centrul acestui proces’, a adăugat raportorul Kyenge.

Textul subliniază că actualul sistem de azil nu ţine cont aşa cum ar trebui de presiunea specială din partea migranţilor cu care se confruntă statele membre la graniţele externe ale UE. În aceste condiţii, eurodeputaţii cer schimbări pentru a asigura o împărţire echitabilă a responsabilităţilor, solidaritate şi prelucrarea rapidă a cererilor.

În 2015, se arată în raport, 1,83 milioane de persoane au fost identificate încercând să treacă în mod ilegal frontierele externe ale UE şi 1,4 milioane de aplicaţii pentru protecţie internaţională au fost înregistrate în UE, Norvegia şi Elveţia, numărul acestora fiind în continuă creştere din aprilie.

Textul rezoluţiei cere statelor membre să îşi îndeplinească obligaţiile privind măsurile urgente de transfer, subliniind că până la 3 martie 2016, doar 660 din 106.000 de azilanţi care aşteptau în Italia şi Grecia fuseseră transferaţi către alte state membre ale UE.

În privinţa relocării, deputaţii insistă că UE are nevoie ‘de o abordare legislativă obligatorie’, adăugând că pentru a avea un impact, aceasta ar trebui să contribuie la relocarea unui număr ‘semnificativ’ de refugiaţi în raport cu numărul celor care cer azil în UE.

În ceea ce priveşte ‘punctele de acces’ (hotspots), Comisia LIBE cere asistenţă tehnică şi financiară pentru statele membre aflate în prima linie, cum ar fi Italia şi Grecia, pentru a le ajuta să înregistreze toţi migranţii, cerând respectivelor ţări să accepte sprijinul.

Eurodeputaţii subliniază şi poziţia vulnerabilă a minorilor, mai ales a celor care călătoresc singuri, cerând un sistem de protecţie adecvat pentru copii pentru a preveni abuzurile şi exploatarea.

De asemenea, în raport se exprimă preocuparea faţă de decizia anumitor state membre de a-şi închide frontierele interne sau de a introduce controale temporare, dat fiind că aceste măsuri pun sub semnul întrebării buna funcţionare a spaţiului Schengen.

Eurodeputaţii susţin încheierea unor noi acorduri de ‘readmisie’ la nivel european, care are trebui să prevaleze asupra acordurilor bilaterale încheiate între state membre şi ţări terţe. De asemenea, ei insistă asupra faptului că migranţii trebuie să fie trimişi înapoi doar dacă ţara lor este sigură pentru ei.

Raportul va fi fi supus la vot în următoarea sesiune plenară de la Strasbourg, pe 13 aprilie, se mai precizează în comunicatul citat.