Europarlamentar român: România ar trebui să profite de „Europa cu două viteze” şi să ceară în Schengen şi dată fixă pentru euro

România ar trebui să ceară să fie primită în Schengen, pentru a fi evitate orice temeri legate de discursul „Europei cu două viteze”, a declarat europarlamentarul român Siegfried Mureşan.

„Dacă aş fi în locul celor care au participat la discuţii, preşedintele sau cei din Guvern, aş cere Uniunii Europene să bage România în Schengen. De asemenea, este un moment potrivit pentru a cere fixarea unei date la care să adoptăm moneda unică, însă data vehiculată până acum, 2019, probabil că este prea devreme. Pentru că îndeplinim criteriile tehnice, şi pentru că, acum, atunci când aude de o Europă cu două viteze, populaţia se teme că va fi lăsată pe dinafară. Este o soluţie care ar rezolva această problemă”, a precizat europarlamentarul. 

Siegfried Mureşan a fost prezent, în Strasbourg, la sesiunea de lucrări a Parlamentului European, printre care şi dezbaterea priorităţilor bugetului Uniunii Europene pe 2018, pe care le-a prezentat, şi care au fost discutate în plen. Mureşan, intrat în Parlamentul European în 2014 ca eurodeputat, pe listele Partidului Mişcarea Populară (PMP), afiliat Partidului Popular European (PPE), unde este şi purtător de cuvânt. Eurodeputatul este, de asemenea, membru în Comisia pentru bugete din Parlamentul European, şi a fost numit negociator-șef (raportor) din partea Parlamentului European pentru Bugetul Uniunii Europene din 2018, fiind primul român numit vreodată în această poziţie.

Valoarea estimată a Bugetului UE pentru anul 2018 este aproximativ 160 de miliarde de euro. Negociatorul-șef (raportorul) din partea Parlamentului European pentru bugetul anual al Uniunii Europene trasează prioritățile politice ale Parlamentului pentru bugetul comunitar și negociază, în numele acestuia, cu președinția Consiliului UE și cu Comisia Europeană forma finală a bugetului anual.

Printre prioritățile lui Siegfried Mureșan pentru Bugetul UE 2018 se numără finanțarea programului „Discover EU”, prin care se acordă un abonament gratuit interrail pentru fiecare tânăr din UE care împlinește 18 ani și care dorește să viziteze Europa (valabil pe liniile feroviare din 30 de țări europene), precum și a priorităților de creștere economică ale UE, cu accent pe investiții în infrastructură, cercetare, inovare, IMM-uri, principalele domenii care generează locuri de muncă, dar și a celor pentru creșterea siguranței cetățenilor europeni. Totodată, deputatul european Siegfried Mureșan susține, printre prioritățile sale de negociere, creșterea sprijinului acordat sectorului agricol european și statelor din vecinătatea estică și sudică, mai ales celor care implementează acorduri de asociere cu UE, precum Republica Moldova, Georgia și Ucraina.

Procedura bugetară anuală începe cu transmiterea de către Comisia Europeană către Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene a unui proiect de buget până cel târziu la începutul lunii septembrie, însă, în practică, se întâmplă până la sfârșitul lunii mai a anului anterior bugetului anual. Consiliul UE se pronunță în primă fază asupra acestei propuneri, iar, apoi, Parlamentul European poate amenda această poziție a Consiliului UE. Ca urmare, se poate ajunge la procedura de conciliere bugetară, în care Consiliul UE, pe de o parte, şi Parlamentul European, pe de alta, negociază forma finală a bugetului pentru anul următor, care trebuie să se facă în termen de maximum 21 de zile de la demararea procedurii de conciliere. După aceasta, Parlamentul European votează în plen forma finală a bugetului anual. În cazul în care în cele 21 de zile prevăzute de procedura concilierii, cele două instituții nu reușesc să ajungă la un acord, Comisia Europeană este obligată să prezinte un nou proiect de buget, iar procedura enunțată mai sus se reia. Consiliul se pronunță și asupra acestui proiect, Parlamentul din nou poate amenda poziția Consiliului, iar, ulterior, se intră într-o nouă conciliere bugetară.