Europarlamentare 2024 – Ghid. Tot ce trebuie să ştii despre alegerile europene

Ce este Parlamentul European

Parlamentul European este o adunare cheie pentru dezbateri politice la nivelul UE. Parlamentarii sunt aleşi în mod direct în toate statele membre pentru a reprezenta interesele alegătorilor în procesul de elaborare a legilor europene şi pentru a se asigura că şi celelalte instituţii ale UE funcţionează în mod democratic, scrie Agerpres.

Ce face Parlamentul European

Alături de Consiliul European, care reuneşte şefii de stat şi de guvern din UE, Parlamentul European dispune de puterea de a amenda şi de a adopta propunerile legislative şi de a decide asupra bugetului UE. El supraveghează activitatea Comisiei Europene – braţul executiv al blocului european – şi alte organisme europene şi colaborează cu parlamentele naţionale ale statelor membre pentru a obţine aportul acestora cu privire la viitoarea legislaţie.

Parlamentul European from AFPEDNH on Vimeo.

De ce este important Parlamentul European

Parlamentul European adoptă legi care afectează pe toată lumea: deopotrivă ţări mari şi mici comunităţi, companii puternice şi tinere start-upuri, având impact de la nivel local la nivel global. PE legiferează asupra unei mari varietăţi de domenii considerate de oameni drept prioritare în prezent: mediu, securitate, migraţie, politici sociale, drepturile consumatorilor, economie, statul de drept şi multe altele.

Care este componenţa Parlamentului European

Un total de 720 de europarlamentari vor fi aleşi în iunie, cu 15 mai mulţi decât în actuala configuraţie a Parlamentului European.

Cum a evoluat Parlamentul European de-a lungul timpului

Parlamentul European a evoluat considerabil de-a lungul timpului, acumulând responsabilităţi mai mari şi o importanţă crescută. Dacă predecesorul său, Adunarea, dispunea doar de un rol de supraveghere, începând cu 1979 membrii Parlamentului European au fost aleşi prin vot direct universal şi au fost însărcinaţi să reprezinte interesele cetăţenilor.

Pe lângă modelarea şi luarea deciziilor cu privire la legislaţie, Parlamentul este responsabil şi cu monitorizarea celorlalte instituţii ale UE şi cu promovarea drepturilor omului în interiorul dar şi în afara blocului comunitar.

Câţi europarlamentari sunt aleşi în fiecare ţară

Cel mai mic număr de europarlamentari aleşi într-o ţară este de 6 (Cipru, Luxemburg şi Malta) iar cel mai mare număr este de 96 (Germania).

Care a fost participarea la vot în ultimele alegeri

Participarea la vot a scăzut în mod constant cu fiecare ciclu electoral din 1979 până în 2014, când a atins un minim istoric de 42,5%. Însă alegerile din 2019 au înregistrat cea mai mare creştere a prezenţei la urne, ajungând la cel mai înalt nivel din 1994, 50,6%, iar sondajele sugerează că participarea la vot va creşte din nou în acest an.

Ce sistem electoral folosesc ţările pentru a-i alege pe europarlamentari

Toate alegerile europene trebuie să fie bazate pe reprezentarea proporţională şi să folosească fie sistemul listelor, fie votul unic transferabil.

Fiecare stat membru funcţionează ca o unică circumscripţie electorală, cu excepţia Irlandei, Italiei, Poloniei şi Belgiei al căror teritoriu este împărţit în mai multe circumscripţii regionale.

În Irlanda, Belgia, Ţările de Jos, Danemarca, Suedia, Finlanda, Letonia, Estonia, Lituania, Polonia, Cehia, Slovacia, Austria, Italia, Slovenia, Bulgaria, Grecia, pot fi exprimate preferinţe şi se poate vota pentru unul sau mai mulţi candidaţi, în timp ce în restul UE se poate vota doar pentru o listă de candidaţi.

Cine poate vota

Regulile de votare, vârsta alegătorilor şi cea a candidaţilor diferă de la o ţară la alta.

Belgia, Bulgaria, Grecia şi Luxemburg sunt singurele ţări unde votul este obligatoriu. Estonia se evidenţiază drept singura ţară care permite votul online. În Austria, Belgia, Malta şi Germania se poate vota de la vârsta de 16 ani, iar în Grecia de la 17 ani. În celelalte 22 de ţări vârsta minimă pentru votare este de 18 ani.

Care este vârsta minimă pentru candidaţi

Există anumite diferenţe în ceea ce priveşte cine poate candida în alegeri. Candidaţii trebuie să aibă cel puţin 25 de ani în Grecia şi Italia. În România candidaţii trebuie să aibă cel puţin 23 de ani în timp ce vârsta minimă în Bulgaria, Cehia, Estonia, Irlanda, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia şi Cipru este de 21 de ani. În celelalte 15 state vârsta minimă pentru a candida este de 18 ani.

Ce se întâmplă în perioada 6-9 iunie

Olandezii vor fi primii care vor vota, secţiile de vot urmând să se deschidă la 6 iunie.

Secţiile de vot se vor deschide în Irlanda şi Republica Cehă la 7 iunie, iar alegătorii din Letonia, Slovacia, Republica Cehă, Malta şi Italia vor merge la urne la 8 iunie. Italia şi Republica Cehă sunt singurele ţări UE care le permit cetăţenilor lor să voteze în două zile diferite.

Dar principala zi a alegerilor va fi 9 iunie, când cetăţenii din celelalte 20 de state membre se vor duce să voteze, mai mult de două treimi din electoratul UE fiind aşteptat la urne.

Cine se află pe buletinul de vot? Partide naţionale sau grupuri politice

În alegeri participă partide naţionale, dar, odată aleşi, europarlamentarii de obicei se decid să se alăture unuia dintre cele şapte grupuri politice europene.

Care sunt principalele grupuri politice din Parlamentul European

Europarlamentarii sunt organizaţi după afilierea lor politică şi nu după naţionalitate
În prezent există şapte grupuri politice în Parlamentul European.

* Partidul Popular European (Creştin Democrat) – PPE

* Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European – S&D

* Grupul Renew Europe

* Verzii/Alianţa Liberă Europeană

* Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni – ECR

* Grupul Identitate şi Democraţie – ID

* Stânga (GUE/NGL)

Oricine doreşte să formeze un nou grup în Parlamentul European are nevoie de susţinerea a 23 de europarlamentari din cel puţin 7 state membre.

Europarlamentarii care nu au afiliere politică sunt cunoscuţi drept membri neafiliaţi.

Când vom cunoaşte rezultatele

Numărătoarea voturilor se va desfăşura simultan, începând cu publicarea primelor estimări naţionale, la ora 18:15 [CET] în data de 9 iunie şi culminând cu primele proiecţii aşteptate, la 20:15 [CET].

De atunci va începe un maraton european peste noapte: în emblematicul hemiciclu personalul parlamentar va actualiza treptat rezultatele de la toate statele membre.

Imaginea clară a învingătorilor nu se va forma înaintea dimineţii de 10 iunie, când UE şi-ar putea contura o idee despre posibilele majorităţi, în urma votului pentru cei 720 de europarlamentari nou aleşi.

Acest articol a fost realizat ca parte a unui proiect de cercetare comun de către şase agenţii de presă (AFP, AGERPRES, ANP, ANSA, DPA şi TT) pentru European Data News Hub.

Cele şase agenţii au lucrat îndeaproape pentru a colecta informaţii despre alegerile europene anterioare, preocupările principale ale alegătorilor şi regulile electorale din fiecare dintre cele 27 de state membre.

Fiecare agenţie a produs, de asemenea, propriul articol pentru a însoţi ghidul electoral, analizând în profunzime o problemă cheie în perioada premergătoare votului din 6-9 iunie.

Mai multe informaţii, aici.