Fenomenul conflictelor de interese privind fondurile UE a atins proporţii epice. Cine spune asta

Adaugă-ne ca sursă preferată

El a făcut afirmaţia la conferinţa „Problematica suspiciunilor de fraudă şi a conflictului de interese în domeniul achiziţiilor publice aferente proiectelor finanţate din instrumente structurale”, organizată de Ministerul Afacerilor Europene.

Potrivit lui Georgescu, frauda, sau conflictul de interese în achiziţiile publice cu fonduri europene, este acceaşi care se identifică şi la nivelul achiziţiilor din bugetul naţional, problematica fiind cumva similară.

El a susţinut că este prioritar ca acest fenomen să fie combătut, fiind necesară o convergenţă în privinţa abordării şi verificării şi sancţionării.

„Noi am început, încă de anul trecut să abordăm proactive această situaţie şi să procesăm date şi informaţii, care, până la urmă, au arătat un fenomen în creştere, un fenomen de masă, cum este cel al conflictului de interese”, a subliniatr acesta.

El a amintit că ANI a realizat un studiu la nivelul autorităţilor locale, la nivelul consiliilor judeţene şi al municipiilor reşedinţă de judeţ, care a a arătat că peste 25% dintre aleşii locali redirecţionează formal sau informal fonduri publice spre buzunarul propriu.

Georgescu a adăugat, în acest sens, că acest tipar comportamental se întâlneşte şi la funcţionarii care se ocupă cu fonduri europene.

Şeful ANI a arătat că sunt numeroase situaţii în care firme ale rudelor funcţionarului care gestionează sau administrează un proiect câştigă, prin beneficiari, contracte, sau, după ce evaluează un proiect, îşi dă demisia din autoritatea de management şi devine expert în cadrul proiectului evaluat.

Horia Georgescu a criticat faptul că, în prezent, sistemul de combatere a conflictului de interese are proceduri, dar nu are finalitate.

El amintit că, în 2011, ANI a semnat protocoale de colaborare cu toate autorităţile de management. „Impactul este aproape de zero, pentru că nu suntem sesizaţi şi, încă o problemă tehnică, proiectele se blochează din cauza faptului că, procedural, la noi investigaţiile merg destul de greu”, a subliniat Horia Georgescu.

În opinia sa, trebuie să se realizeze un sistem integrat, astfel încât Agenţia să poată emite avertismete către autorităţile de managemenet sau actorii implicaţi pentru a putea preveni aceste conflicte de interese.

Acesta a precizat că, în acest moment, ANI face, în colaborare cu alte instituţii, o analiză critică a legislaţiei, pentru a vedea care sunt neajunsurile acesteia şi cum poate fi modificată.

„Este o realitate că legislaţia şi-a atins limita. Mecanismele, fie de sancţionare fie de avertizare, sunt total ineficiente”, a ţinut să sublinieze şeful ANI.

„Foarte multe situaţii în care am verificat conflicte de interese, am ajuns la nişte concluzii, actele noastre au fost atacate în instanţă au rămas definitive în favoarea ANI, dar produsele conflictului de interese nu se recuperează”, a declarat, de asemenea, Horia Georgescu.