Fenomenul extrem care apare o dată la o mie de ani, Super El Nino. Avertismentul ONU – Criză globală, dezastre în lanț: secetă, inundații, foamete și milioane de oameni strămutați

Adaugă-ne ca sursă preferată

Criza climatică ar putea intra într-o nouă etapă de intensificare, pe fondul unui fenomen natural cu efecte la scară globală: El Nino. Un episod de o amploare excepțională, considerat cel mai puternic din cel puțin ultimul mileniu, amenință să agraveze fenomenele meteorologice extreme și să provoace o succesiune de crize umanitare în mai multe regiuni ale lumii.

El Nino – Avertismentul vine în contextul negocierilor desfășurate la summitul ONU privind clima COP31, organizat în Turcia, unde finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice pentru statele vulnerabile reprezintă unul dintre principalele puncte de dispută, scrie The Guardian.

Ce este El Nino

El Nino este un fenomen climatic natural, care se manifestă prin încălzirea periodică a apelor din zona centrală și estică a Oceanului Pacific ecuatorial. Deși este un fenomen recurent, efectele sale se resimt la nivel global, prin modificarea tiparelor meteorologice, intensificarea secetei în unele regiuni și creșterea riscului de precipitații extreme în altele.

„Ne intensificăm propriile fenomene meteorologice, iar El Nino va amplifica riscurile”, a avertizat Celeste Saulo, secretarul general al Organizației Meteorologice Mondiale.

Incendii, secetă și inundații: primele efecte se resimt deja în mai multe regiuni ale lumii

Modificările tiparelor meteorologice globale au contribuit deja la izbucnirea unor incendii de vegetație de amploare și la compromiterea recoltelor în Indonezia, la inundarea zonelor de coastă din Statele Unite, la secetă severă în Sudan și la inundații puternice în țări precum Ecuador și Somalia.

Specialiștii avertizează că situația s-ar putea agrava pe măsură ce fenomenul El Nino se intensifică, iar efectele sale se suprapun peste consecințele deja existente ale încălzirii globale.

Citeşte şi

Una dintre cele mai vulnerabile regiuni este reprezentată de insulele Marshall, un mic stat insular din Pacific, care depinde în mare măsură de precipitații pentru asigurarea rezervelor de apă.

Seceta a afectat grav această țară, care se confruntă simultan și cu creșterea nivelului mărilor, fenomen ce amenință locuințele și sursele de apă potabilă.

„Este o criză care se suprapune peste alte crize. Încercăm să ne pregătim, dar seceta ne-a lovit deja, pe lângă problema creșterii nivelului mărilor, care ne amenință locuințele și apa potabilă”, a declarat Kathy Jetn̄il-Kijiner, emisar pentru climă al Insulelor Marshall.

Autoritățile din acest stat au declarat stare de urgență.

Țările sărace cer miliarde de dolari pentru a face față dezastrelor climatice

În timp ce riscurile climatice cresc, finanțarea internațională destinată statelor vulnerabile rămâne mult sub necesarul estimat.

Anul trecut, țările dezvoltate au convenit să tripleze finanțarea pentru adaptarea la schimbările climatice destinată statelor mai sărace, cele mai expuse la inundații, valuri de căldură, incendii de vegetație și alte fenomene extreme.

Cu toate acestea, doar o mică parte din cele 305 miliarde de dolari anual, estimate ca necesare până în 2035, ajunge efectiv la statele care au nevoie de aceste resurse.

Deficitul de finanțare riscă să devină și mai vizibil în următorul an, pe măsură ce efectele fenomenului El Niño se vor intensifica.

„Este extrem de frustrant. Țările care au contribuit cel mai puțin la schimbările climatice sunt lăsate să suporte facturi pe care nu și le pot permite”, a declarat Kathy Jetn̄il-Kijiner.

Aceasta a atras atenția că statele vulnerabile nu dispun de resursele necesare pentru a răspunde unor dezastre climatice tot mai frecvente și mai costisitoare.

„Acest episod El Nino pune o presiune suplimentară asupra noastră, iar capacitatea noastră de reacție este limitată. Avem nevoie de mult mai mulți bani pentru adaptare și pentru compensarea pierderilor și pagubelor. Vorbim despre miliarde de dolari în plus față de ceea ce primim în prezent. Țările bogate spun că nu au bani, dar aceștia ajung în inteligența artificială și în sectorul militar, nu în combaterea schimbărilor climatice”, a mai spus emisarul Insulelor Marshall.

Urmează un an al fenomenelor extreme. El Nino ar putea împinge temperaturile globale la un nou record

Efectele fenomenului sunt așteptate să se amplifice în decembrie, când El Niño ar urma să atingă intensitatea maximă, și să continue pe parcursul anului viitor.

Anul următor ar putea deveni cel mai cald înregistrat vreodată, pe fondul contribuției suplimentare a fenomenului El Niño la încălzirea globală.

Pe uscat, specialiștii anticipează valuri de căldură, recolte compromise și alternanțe între perioade cu precipitații excesive și intervale prelungite de secetă.

În oceane, temperaturile ridicate ale apei ar putea provoca episoade extinse de albire a coralilor, un fenomen care apare atunci când aceștia sunt supuși unui stres termic puternic.

„Nu va fi deloc o glumă. Vom avea senzația unei încălziri globale accelerate”, a declarat Bill Hare, climatolog și director executiv al organizației Climate Analytics.

Acesta avertizează că efectele se vor traduce printr-o creștere a numărului dezastrelor umanitare asociate crizelor alimentare și de apă, secetei și inundațiilor extreme.

„Ne putem aștepta pe deplin la mai multe dezastre umanitare legate de hrană, apă și secetă, dar și de inundații extreme în anumite regiuni. Nu pare să existe o recunoaștere suficientă a amplorii amenințărilor”, a explicat specialistul.

ONU avertizează: până la trei milioane de oameni ar putea fi strămutați în patru țări africane

Una dintre cele mai mari îngrijorări ale reprezentanților ONU vizează Africa de Est, unde seceta ar putea deveni un factor suplimentar care obligă populația să-și părăsească locuințele.

Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) estimează că fenomenul El Nino ar putea provoca până la trei milioane de strămutări de persoane în patru state: Kenya, Somalia, Sudanul de Sud și Uganda.

„Suntem extrem de îngrijorați. Prognozele pentru fenomenul El Nino din acest an indică cel mai grav scenariu de până acum”, a declarat Antón Leis García, Înalt Comisar Adjunct al ONU pentru Refugiați.

Acesta a indicat Cornul Africii, în special partea sa estică, drept una dintre regiunile care ar putea fi afectate cel mai puternic de criza climatică.

Situația este agravată și de scăderea producției agricole. În Kenya, producția de porumb este deja în scădere cu 40%, ceea ce înseamnă mai puține alimente disponibile atât pentru populația locală, cât și pentru refugiații care ajung în această țară.

În plus, capacitatea Kenyei de a primi noi persoane strămutate devine tot mai limitată.

„Oamenii nu mai pot aștepta alte promisiuni”. Apelul activiștilor la summitul climatic COP31

În fața acestor riscuri, organizațiile care militează pentru protecția mediului și sprijinirea statelor vulnerabile cer guvernelor să treacă rapid de la angajamente diplomatice la măsuri concrete.

Mohamed Adow, fondatorul organizației de analiză Power Shift Africa, cu sediul în Kenya, a avertizat că populațiile afectate nu mai au timp să aștepte noi promisiuni privind finanțarea combaterii schimbărilor climatice.

„Oamenii care trăiesc deja efectele crizei climatice nu își mai pot permite să aștepte o nouă rundă de promisiuni diplomatice. Nu poți salva o recoltă cu ajutorul unui angajament. Oamenii au nevoie de resurse concrete, acolo unde se află”, a declarat acesta.

Mesajul transmis la COP31 este unul direct: fără finanțare consistentă și intervenții rapide, fenomenul El Niño riscă să amplifice crizele existente și să transforme dezastrele climatice în adevărate catastrofe umanitare.