Fermierii ies din nou în stradă, pe 27 mai, inclusiv în București. Au șase revendicări principale.

Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (APPR), din care fac parte producători agricoli ce exploatează împreună peste 1,2 milioane de hectare, avertizează că fermierii vor ieși din nou în stradă. Asociația are șase revendicări principale.
Alina Stanciu - vin, 10 mai 2024, 17:31
Fermierii ies din nou în stradă, pe 27 mai, inclusiv în București. Au șase revendicări principale.

APPR își manifestă, printr-un comunicat de presă, indignarea față de lipsa de reacție a reprezentanților guvernului, a ministerului de resort, și mai ales, față de absența unor soluții eficiente la problemele majore cu care se confruntă sectorul agricol și amenință cu noi proteste de stradă.

Ei au șase solicitări principale, printre care modificări legislative.

„Având în vedere că toate eforturile asociației noastre de soluționare pe calea dialogului a problemelor urgente ale sectorului agricol au avut drept rezultat o impresionantă apatie la nivelul autorităților decidente, în data de 27 mai 2024, Forumul APPR va organiza un amplu protest în București și în diferite zone reprezentative din țară”, transmite Asociția care are următoarele revendicări;

  1. Întreprinderea tuturor demersurilor pentru modificarea, în Codul Civil, a prevederilor privind durata minimă a contractului de arendă și reglementarea unei durate minime a acestuia la cel puțin 7 ani până la sfârșitul lunii iunie 2024.

„FORUMUL APPR, împreună cu alte organizații de profil, au contribuit cu explicații și au pus la dispoziția legiuitorului informațiile necesare pentru o înțelegere cât mai bună a urgenței pe care o reprezintă amendarea reglementării privind durata și condițiile contractului de arendă. Cu toate acestea, propunerea a fost respinsă pentru că au lipsit două (!!!) voturi.Am participat la nenumărate întâlniri cu  autoritățile competente, am dezbătut acest subiect pe care îl consideram epuizat și desigur, pe deplin înțeles de către decidenți; am alocat timp și resurse pentru ca perspectivele fermierilor și problemele cauzate de instabilitatea contractelor de arendă și a celor legate de incoerențele fondului funciar să fie corect înțelese și tratate în consecință. Am explicat, de asemenea, cât de importantă este această modificare a Codului Civil pentru a încuraja investițiile pe termen mediu și lung. Satul românesc are nevoie de investiții, acestea se realizează doar în condiții de predictibilitate și stabilitate și din acest motiv este nevoie de un cadru legislativ actualizat. Noi, fermierii, vom suporta în continuare, în lipsa acestei reglementări, consecințele deciziei de a respinge modificarea: nu vom putea aplica ecoschemele (pentru că nu se poate trece la agricultură conservativă de la un an la altul), nu se poate dezvolta, la modul serios, sectorul de agricultură ecologică, nu se pot amortiza investițiile în utilaje moderne (de exemplu cele care să ne permită aplicarea și extinderea lucrărilor minime în vederea protejării solurilor), nu se poate face un plan de culturi, nu se pot accesa fonduri europene din cauza perioadei de monitorizare și de păstrare a suprafetelor și a exploatației, nu se poate dezvolta infrastructura de irigații”.

2. Plata, în cel mai scurt timp, către fermieri a sumei de 100 euro/ha pentru culturile de toamnă înființate în 2022 și extinderea măsurii pentru culturile de primăvară din 2023, în condițiile în care UE tocmai a anunțat că prelungește cadrul temporar “Ucraina” ce permite țărilor să ofere mai ușor ajutoare agricultorilor.

„Agricultorii români se confruntă încă din 2020 cu o serie de probleme de ordin financiar pe care am încercat, pe toate căile, să le facem cunoscute către MADR și nu numai”.

3. Suspendarea imediată a sistemului național de protecție antigrindină, până când eficiența și impactul său asupra agriculturii vor fi prezentate clar într-un studiu stiin’ific detaliat și obiectiv, prin intermediul căruia să se urmărească evidenţierea cantităţii de precipitaţii, monitorizarea traiectoriei rachetelor şi a locului de deflagraţie, precum și procedura de tragere în ansamblul ei.

„În contextul actual al schimbărilor climatice și al frecvenței tot mai mari a fenomenelor extreme, îndeosebi a secetei, este evident că agricultura românească se confruntă cu multiple provocări și riscuri. În acest sens, se impune să evaluăm, cu celeritate, nu doar eficiența sistemului antigrindină, ci și modul în care acesta interacționează cu alte procedee legate de gestionarea riscurilor în agricultură, cum ar fi combaterea secetei. Un prim pas în ameliorarea situației actuale îl reprezintă adoptarea unui ordin de ministru, care să limiteze și să reglementeze strict activitatea sistemului antigrindină, cel putin în județele Prahova, Vrancea, Iași, Vaslui și Buzău.”

4. Inițierea în cel mai scurt timp posibil (adică nu mai târziu de jumătatea anului calendaristic) a îndelung-amânatelor consultări cu mediul asociativ pe tema implementării unei soluții sistemice de gestionare a riscurilor catastrofice cu care se confruntă agricultura (de tip plasă de siguranță), utilizând intervențiile și oportunitățile oferite în cadrul Planului Național Strategic PAC, cu posibilitatea de a antrena contribuții din ambii piloni (plăți directe și dezvoltare rurală). Solicităm susținerea la nivel național și european a soluțiilor inovatoare, de ultimă oră (inclusiv în domeniul cercetării în genetică), capabile să atenueze efectele schimbărilor climatice în agricultură.
5. Identificarea cu prioritate și alocarea transparentă și pe principiul egalității de șanse a fondurilor naționale și europene pentru implementarea Programului Național de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigații trebuie sa reprezinte obiectivul principal al autorităților naționale.

„Solicităm, în acelați context, încheierea urgentă a demersurilor care să facă posibil transferul către Organizațiile Utilizatorilor de Apă al sistemelor de irigaţii amenajate care nu au fost finalizate si/sau recepţionate, mai ales în areale cu secetă extremă (Dobrogea, zona nordului Moldovei, Siret-Baragan) în care acestea există fizic și s-ar putea iriga”, spun fermierii.
6. Mecanisme eficiente de protecție la frontieră pentru a asigura că fermierii români nu sunt penalizați, în continuare, în raport cu concurenții lor internaționali.

„În ceea ce privește reînnoirea măsurilor comerciale autonome în favoarea Ucrainei, avem nevoie de soluții capabile să remedieze perturbările majore ale piețelor agricole din ultimii doi ani, asigurând, în același timp, sprijinul necesar pentru fermierii ucraineni. Uniunea Europeană a devenit debușeu major al mărfurilor de origine ucraineană – iar eforturile autorităților trebuie canalizate către promovarea de soluții care să mențină capacitatea de a produce a agricultorilor locali și să asigure condiții de concurență echitabile în ceea ce privește măsurile sanitare si fito-sanitare. Solicităm consolidarea coordonării inter-agenții și a controalelor oficiale privind respectarea standardelor de calitate și producție ale UE și eliminarea breșelor din sistemul de monitorizare a fluxurilor de marfă care ar putea face posibilă intrarea în mod ilegal a mărfurilor agricole de origine non-UE”.

 

Te-ar mai putea interesa și
Nouă ieftinire a carburanților și azi, pentru a doua zi la rând
Nouă ieftinire a carburanților și azi, pentru a doua zi la rând
În această dimineață, Petrom a coborât din nou prețurile carburanților, ieftinind de această dată și benzina și motorina vândute în stațiile proprii...
Se amână din nou termenul de repornire a unitățiii 1 a centralei nucleare de la Cernavodă. Importuri mari de energie în vârful de consum de seară
Se amână din nou termenul de repornire a unitățiii 1 a centralei nucleare de la Cernavodă. Importuri mari de energie ...
Unitatea 1 a centralei nucleare de la Cernavodă, care s-a oprit accidental vinerea trecută va fi reconectată, mai nou, ...
Ce spun oficialii de la Transporturi întrebați despre prestația grecilor de la Aktor în construcția de autostrăzi în România
Ce spun oficialii de la Transporturi întrebați despre prestația grecilor de la Aktor în construcția de autostrăzi în ...
Secretarul de stat în Transporturi Irinel Ionel Scrioșteanu a efectuat marți o nouă vizită pe șantierul lotului 3 Sud ...
Românii au stat fără electricitate, în medie, patru ore în 2023, situație aproape identică cu cea din anul precedent. Care este situația pentru fiecare zonă din țară
Românii au stat fără electricitate, în medie, patru ore în 2023, situație aproape identică cu cea din anul precedent. ...
Valoarea medie agregată la nivel naţional a întreruperilor în alimentarea cu energie electrică a consumatorilor de energie ...