Feţele necosmetizate şi neştiute ale migraţiei lucrătorilor străini aduşi la muncă în ţară: pune presiune semnificativă asupra sistemului național de azil. Ia amploare migraţia mascată

MAI a lansat în transparenţă decizională Strategia Națională privind Imigraţia pentru perioada 2026 – 2030, document strategic care stabileşte liniile directoare de acţiune pentru gestionarea eficientă a fenomenului imigraţionist, în acord cu politicile din domeniu, stabilite la nivel european.
Economica.net vă arată câteva dintre concluziile importante ale acestui document strategic cu privire la implicaţiile puţin cunoscute ale migraţiei lucrătorilor străini aduşi la muncă în România, fără să ne propunem prin acest articol o analiză completă asupra subiectului.

Migraţia mascată a cetăţenilor străini

O temă în atenţia autorităţilor române care ia amploare inclusiv la nivel european este migraţia mascată, respectiv intrarea legală în scop de angajare sau studii, urmată de nerespectarea scopului călătoriei în România, sau depistarea cu ședere ilegală pe teritoriu ori în tentativă de trecere ilegală a frontierei, urmate de solicitarea unei forme de protecție internatională, reiese din Strategia Națională privind Imigraţia, citită de Economica.net.

52,6% din numărul total al depistărilor cu ședere ilegală înregistrate în anul 2024 vizează persoanele pentru care fusese emis un aviz de angajare în perioada 2020 – 2024.

30,4% din numărul total al cererilor de azil depuse în anul 2024 vizează străini care aveau emise pe numele lor cel puțin un aviz de angajare în perioada 2020 – 2024, spun autorii documentului citat mai sus.

Efecte neştiute ale creşterii contingentului de lucrători străini admişi pe piaţa muncii din România

Creșterea contingentului de lucrători străini nou-admişi pe piaţa muncii a generat creșteri constante și semnificative ale numărului de cereri de azil depuse pe teritoriul României. Cererile de azil cu pondere mare, depuse în prezent în țara noastră, vizează categoria străinilor intrați legal, în baza vizelor de muncă, care fie nu au respectat scopul acordării vizelor, fie au depășit valabilitatea vizelor, ceea ce a generat presiune semnificativă asupra sistemului național de azil prin necesitatea procesării cererilor în termene foarte scurte specifice procedurii accelerate de azil, spun autorii Strategiei Naţionale privind Imigraţia în perioada 2026 – 2030.

Contingentul de lucrători străini nou-admiși pe piața forței de muncă a crescut de la 5.500 de oameni în anul 2014, la 30.000 în anul 2019. Din anul 2019 și până în prezent, contingentul de lucrători străini nou-admiși pe piața forței de muncă a înregistrat o creștere accelerată şi a rămas stabil la o cotă anuală de 100.000 de oameni în perioada 2022 – 2025.

Context

Peste 148.000 de străini aveau permis de şedere în scop de muncă la finalul anului 2025, au răspuns pentru Economica.net oficialii Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI).

Numărul străinilor care aveau permis de şedere în scop de muncă la finalul anului 2025 e cu aproape 48% mai mare decât cel înregistrat la finalul anului 2024, arată analiza Economica.net pe baza datelor pe care le-am obţinut de la Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI).
Numărul străinilor care aveau permis de şedere în scop de muncă la finalul anului 2025 e aproape dublu faţă de cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului 2023, reiese din calculele Economica.net.

Guvernul a aprobat un contingent de 90.000 de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă din România pentru anul 2026.

Executivul a aprobat, pentru anul 2026, un contingent de 90.000 de lucrători străini nou – admişi pe piaţa forţei de muncă din România, pentru a acoperi deficitul de personal din mai multe domenii, prin HG nr. 1169/2025, în vigoare din 31 decembrie 2025.

Executivul stabileşte prin hotărâre, adoptată ori la final de an pentru anul următor, ori la începutul lunii ianuarie pentru anul în curs, contingentul de noi lucrători străini (adică din afara UE) care pot fi aduşi de către angajatori la muncă în România, pe parcursul anului.

Guvernul a menţinut contingentul de noi lucrători extracomunitari care pot fi aduşi în România la nivelul de cel mult 100.000 de oameni anual, din 2022 până în 2025 inclusiv, conform unei analize Economica.net.

Aceasta e soluţia asumată de Guvern la problema complexă a numărului mare de locuri de muncă fie refuzate, fie nedorite de români.
Economica.net a arătat în articolele publicate despre acest subiect că motivele pentru care românii refuză aceste posturi vacantate repetat de angajatori sunt veniturile modeste, care întreţin spirala sărăciei în muncă, locurile de muncă se află la distanţă mare faţă de casele candidaţilor, cu volum mare de muncă şi perspective de promovare profesională limitate.
Unii dintre cei care sunt eligibili să ocupe aceste posturi preferă să lucreze ocazional în străinătate ca să îşi sporească şansele să iasă din spirala sărăciei în muncă din ţara noastră, alţii aleg să lucreze în gospodăria proprie, iar unii dintre ei îşi deschid mici afaceri.

Migraţia ilegală

Un alt aspect important al fenomenului migraționist vizează rutele migratorii folosite de grupările infracționale constituite pentru facilitarea traficului de migranți care oferă consiliere celor care doresc să se mute în alte ţări și pot influența traseele și destinațiile migranților, transportul străinilor fiind corelat cu rutele migratorii astfel folosite, care joacă rol activ în favorizarea migrației ilegale. Statele membre din sudul și sud-estul Europei se confruntă cu o presiune migratorie, în principal pe ruta Balcanilor de Vest, dar și pe traseul Turcia – Bulgaria, atrag atenţia autorii documentului strategic citit de Economica.net.

La nivel naţional, poliţiştii de frontieră au depistat 18.396 cetăţeni străini în timp ce intrau în ţară prin trecere frauduloasă a frontierei în scop de migraţie ilegală. Din totalul acestora fac parte și cei peste 14.800 de cetățeni ucraineni care au intrat în țara noastră solicitând o formă de protecție din partea statului român.

Pe sensul de ieşire din România au fost depistaţi 2.389 cetăţeni străini care au încercat să treacă ilegal frontiera în statele vecine, cei mai mulţi fiind depistaţi la frontiera cu Ungaria. Mare parte dintre aceștia au acţionat organizaţi în grupuri de migranţi, cu sprijinul unor traficanţi.
Poliţiştii de frontieră au descoperit peste 351 de cetăţeni români şi străini implicaţi în traficul de migranţi prin sprijinirea cetăţenilor străini în încercarea de a trece ilegal frontiera.
Cei mai mulţi cetăţeni depistaţi în tentativă de trecere ilegală a frontierei provin din Ucraina, Siria, Irak, Nepal, Bangladesh, Turcia, Etiopia, Sri Lanka, Pakistan, India, reiese din Strategia Națională privind Imigraţia până în 2030.

„Scăderea cu peste 60% a presiunii migraţioniste s-a observat la frontiera cu Serbia în anul 2024, deşi statisticile ultimelor luni ale agenţiilor europene de profil au indicat o presiune migraționistă în continuă creștere în regiunea Balcanilor de Vest, ţara noastră fiind în zona adiacentă acestei rute. Situația în scădere de pe acest segment de frontieră reprezintă o consecință atribuită exclusiv activităților specifice derulate în domeniul securizării zonelor de frontieră vulnerabile și creșterii capacității de reacție, acționându-se în colaborare cu autoritățile de frontieră din Serbia pentru prevenirea trecerii ilegale a migranților din țara vecină”, se arată în Strategia Națională privind Imigraţia, consultată de Economica.net.

Odată cu aderarea deplină a României la Spațiul Schengen s-a conturat și posibilitatea creșterii unor riscuri care pot afecta securitatea internă. Se impune intensificarea relațiilor interinstituționale și cooperarea transfrontalieră pentru contracararea cazurilor în care un flux neverificat de călători, provenind din statele membre vecine ar putea intra pe teritoriul României, iar persoane cu potențial infracțional sau migraționist, prezente pe teritoriul României, se pot deplasa cu mai mare ușurință pe teritoriul altor state membre.

În acest context, este necesară implementarea unor măsuri compensatorii pentru a contrabalansa lipsa controalelor la frontieră, măsuri care vor viza cu prioritate migrația ilegală și infracționalitatea transfrontalieră, semnalează autorii Strategiei Naționale privind Imigraţia.

Prin „străini” înţelegem cetăţeni din afara UE, a Spaţiului Economic European şi din afara Elveţiei.

Citeşte şi: