Nedreptatea pensiilor speciale: 16 milioane de oameni şi 800.000 de firme plătesc 170 milioane de euro pe an pentru 8.000 de privilegiaţi

În luna august, 7.989 de români au încasat pensie de serviciu, plătită de Casa de Pensii Publice, potrivit informaţiilor statistice publicate lunar de Casa Naţională de Pensii (CNPP). De acest privilegiu reglementat printr-o serie de legi beneficiază foşti procurori, judecători, personal civil navigant din aviaţia civilă, auditori publici externi ai Curţii de Conturi, personal diplomatic şi consular, parlamentari, personalul auxiliar din parchete şi instanţe.

Pentru aceştia am plătit doar de la bugetul de stat peste 63,78 de milioane de lei în luna august, au comunicat oficialii Casei Naţionale de Pensii Publice pentru ECONOMICA.NET.

Bugetul de stat este alimentat cu banii plătiţi pe taxe şi impozite de fiecare român adult cu rezidenţa în ţară şi de firmele care plătesc impozite şi taxe. În total, puţin peste 16 milioane de români adulţi aveau la 1 ianuarie 2016 rezidenţa în România, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, transmise publicaţiei noastre. La ei se adaugă şi cele circa 800.000 de firme active din România.

Extrapolând sumele plătite într-o lună la un an de zile, dintr-un calcul grosier reiese că cetăţenii adulţi ai României şi firmele din această ţară plătesc 170 de milioane de euro pe an pentru pensiile de serviciu civile ale celor 8.000 de privilegiaţi.

Sumele totale care ajung în conturile acestor pensionari privilegiaţi prin lege sunt şi mai mari, pentru că la banii alocaţi lunar de la bugetul de stat pentru pensiile de serviciu se adaugă sumele virate din bugetul asigurărilor sociale de stat, aceştia fiind de fapt banii cuveniţi în funcţie de contribuţia efectivă a fiecăruia dintre ei la sistemul asigurărilor sociale de stat.

Casa Naţională de Pensii nu ne-a comunicat însă sumele plătite în august din bugetul asigurărilor sociale de stat celor aproximativ 8.000 de români care au încasat pensie de serviciu, adică cele care li se cuvin în funcţie de contribuţiile efective plătite de aceştia la pensie. Oficialii CNPP susţin că nu ne pot comunica aceste valori, pentru că nu există o codificare distinctă pentru partea pensiei de serviciu care se stabileşte pe bază de punctaj mediu anual.

Cum se construiesc privilegiile pe viaţă. Pensiile de serviciu, pe înţelesul tuturor

O serie de legi reglementează acordarea pensiilor de serviciu procurorilor, judecătorilor, personalului civil navigant din aviaţia civilă, auditorilor publici externi ai Curţii de Conturi, personalului diplomatic şi consular, parlamentarilor, personalului auxiliar din parchete şi instanţe.

Aceste pensii sunt speciale întrucât algoritmul de stabilire a acestora e foarte avantajos pentru beneficiari. Astfel că, de regulă, pensiile de serviciu reprezintă 80% din salariul de bază avut de beneficiar în ultimele 12 luni anterioare lunii pensionării.

De exemplu, membrii Corpului diplomatic şi consular al României cu o vechime de cel puţin 15 ani în Ministerul Afacerilor Externe (MAE) beneficiază de pensie de serviciu care reprezintă 80% din salariul de bază brut lunar, la care se adaugă indemnizaţiile şi sporurile avute în ultima lună de activitate în administraţia centrală a MAE înainte de data pensionării.

Special nu e doar algoritmul de stabilire a pensiilor de serviciu, ci şi cine le plăteşte.

Concret, pentru procurori, judecători, personal civil navigant din aviaţia civilă, auditori publici externi ai Curţii de Conturi, personal diplomatic şi consular, parlamentari şi restul beneficiarilor enumeraţi mai sus, care îndeplinesc condiţiile de acordare a pensiei pentru limită de vârstă, pensia de serviciu este formată dintr-o cotă plătită din bugetul asigurărilor sociale de stat şi o cotă plătită din bugetul de stat.

Cota de pensie plătită din bugetul asigurărilor de stat reprezintă partea din pensie care i se cuvine fiecărui pensionar, stabilită în funcţie de cât a contribuit efectiv la sistemul asigurărilor sociale de stat şi reprezintă pensia pentru limită de vârstă.

Potrivit legilor în vigoare, partea din pensia de serviciu care depăşeşte nivelul pensiei pentru limită de vârstă se plăteşte din bugetul de stat.
Precizăm că civilii care iau pensie de serviciu primesc o singură sumă, plătită de casele terioriale de pensii, indiferent de modul de determinare a cuantumului său.

Cine sunt românii pentru care pensiile de serviciu sunt plătite integral de la bugetul de stat? 

Răspunsul scurt: cei care nu au încă vârsta standard de pensionare. Concret, pensia de serviciu a românilor care nu îndeplinesc condiţiile de acordare a pensiei pentru limită de vârstă se suportă doar din bugetul de stat până la împlinirea vârstei standard de pensionare. Din acel moment, partea de pensie stabilită funcţie de cât a contribuit fiecare beneficiar e plătită din bugetul asigurărilor de stat, iar diferenţa până la nivelul pensiei de serviciu, care a fost stabilită prin legi speciale, e plătită din bugetul de stat.

Dezinformare, neglijenţă sau informaţii publice criptate intenţionat pe site-ul Casei de Pensii?

Din statistica pe luna august a Casei Naţionale de Pensii „aflăm” că pensia medie pentru pensionarii care au făcut parte din Corpul diplomatic şi consular a fost de 5.316 lei şi că în această sumă intră nu doar cota suportată din bugetul de stat, ci şi cea din bugetul asigurărilor de stat. Informaţie greşită.

Oficialii Casei Naţionale de Pensii ne-au explicat că sumele medii prezentate lunar pe site-ul instituţiei nu sunt medii aritmetice, ci medii ponderate care se obţin după un algoritm complicat despre care vom scrie detaliat într-un alt articol.

Instituţia nu face însă aceste precizări în situaţiile statistice lunare privind pensiile de serviciu încasate în România.

Mai mult, dacă veţi aduna pentru fiecare categorie de beneficiari de pensie de serviciu cota suportată din bugetul de stat şi cea din bugetul asigurărilor sociale de stat, sume publicate în aceeaşi statistică publică a Casei Naţionale de Pensii, veţi observa că rezultatul obţinut nu corespunde cu valoarea pensiei medii din dreptul fiecărui beneficiar. Nici un trebuie să corespundă, ne-au asigurat reprezentanţii Casei Naţionale de Pensii.

Precizare: informaţiile prezentate în acest articol se referă doar la beneficiarii de pensii de serviciu plătiţi de Casa Naţională de Pensii Publice.