1EUR = 4.8736 RON | Bucureşti 8 º

Cosmin Marinescu

Finanțele publice și economia: cum traversăm criza corona?

Criza economică generată de pandemia de coronavirus a afectat semnificativ situația finanțelor publice la nivel global, după ani de creștere economică solidă, în care bugetele statale s-au aflat pe un trend general de consolidare. În Uniunea Europeană, finanțele publice la sfârșit de 2019 consemnau excedente bugetare în cazul a 17 state membre. Celelalte, cu o singură excepție, se aflau sub pragul de 3% deficit conform criteriilor de convergență nominală.

19 noi, 2020 | | ECONOMICA.net

Excepție a făcut tocmai România, ale cărei finanțe publice au evoluat prociclic în anii de guvernare PSD, adică pe contrasensul responsabilității economice, cu deficite înalte în ciuda creșterii economice. Astfel, România încheie anul 2019 cu cel mai mare deficit bugetar dintre țările UE, de 4,4% din PIB, după o guvernare ce lăsa în urmă diverse facturi și plăți restante către sectorul privat.

Declanșarea crizei-corona a atras, aproape în mod simultan și uniform, necesitatea creșterii cheltuielilor sanitare și a susținerii unor sectoare economice, prin măsuri de sprijin și facilități fiscale și financiare. Astfel, deficitele bugetare au explodat la unison pentru toate statele membre, dat fiind și contextul general de lockdown și de scădere economică la scară globală.

Situația finanțelor publice în UE s-a deteriorat brusc iar excedentele bugetare din 2019 s-au transformat peste noapte în deficite de amploare. Graficul de mai jos evidențiază ascensiunea deficitelor bugetare pentru țările UE, în contextul în care unor scăderi economice fără precedent, chiar de două cifre pe trimestrul 2, pentru marea majoritate a statelor membre.

În privința României, deficitul luat în considerare este cel estimat la rectificarea bugetară, nivel care ne plasează, totuși, în jumătatea superioară a clasamentului european. Însă, trebuie să ne amintim că România a plecat din postura țării cu cel mai mare deficit bugetar la sfârșit de 2019, ceea ce arată că deteriorarea finanțelor publice nu a fost una comparabilă cu situația altor țări din UE.

În acest sens, dacă luăm în considerare abaterea deficitul bugetar în raport cu 2019, se poate observa că România se plasează, alături de Bulgaria și Suedia, în extremitatea pozitivă a clasamentului, printr-o creștere a deficitului bugetar de circa 4,7 puncte procentuale față de ponderea deficitului în PIB din anul anterior.

În condițiile în care reacțiile de răspuns la criza-corona au fost centrate cam pe aceleași măsuri în mai toate țările UE - șomaj tehnic, suspendarea unor obligații fiscale și sprijin pentru finanțarea mediului de afaceri, rezultă că deteriorarea finanțelor publice în cazul României nu a fost una dintre cele mai agresive.

România trece de la cel mai mare deficit în 2019 la una dintre cele mai moderate deteriorari ale soldului bugetar în 2020. Această „alunecare” moderată indică atât eficiența măsurilor de intervenție, cât și dinamica economică favorabilă.

În această privință, la nivelul UE, datele statistice aferente trimestrului 3 arată că toate țările membre au înregistrat rate consistente de creștere economică, unele chiar cu 2 cifre față de trimestrul 2, atunci când economiile europene au atins „fundul prăpastiei” într-un context de lockdown impus de criza sanitară.

România a înregistrat o creștere de 5,6% față de trimestrul 2, în condițiile în care agricultura a tras mult în jos dinamica trimestrială. Astfel, pe primele 3 trimestre, avem o scădere economică de doar 4,6% pe serie ajustată. Confirmarea acestui scenariu plasează România între țările UE cu evoluții bune, dat fiind contextul problematic al unei crize-corona mult mai profunde decât anticipările inițiale.

În acest sens, ritmul pozitiv al industriei din ultimele luni este un semnal bun al redresării, care trebuie susținută în continuare prin investiții în infrastructură și prin accesarea fondurilor europene din Planul de Redresare și Reziliență (PNRR).

Sectoarele construcțiilor și serviciilor sunt factorii ofertei agregate care vor asigura temperarea ritmului anual negativ al PIB-ului, în ultimele luni ale anului curent.

Chiar dacă redresarea economică, de la un trimestru la altul, nu a fost atât de rapidă pe cât ne-am fi dorit - astfel încât să confirme în trimestrul 3 curba așteptărilor inițiale, economia recuperează progresiv, iar perspectivele sunt unele favorabile pentru o creștere economică robustă începând cu anul 2021.

În condițiile în care, în trimestrul 4, aportul agriculturii în PIB este mult redus iar industria va continua să evolueze în teritoriu pozitiv, atunci scăderea PIB din 2020 va putea fi recuperată destul de rapid, și pe măsură ce criza sanitară se va atenua.

Dacă estimările actuale se confirmă, fie și cu o anumită marjă de abatere, putem spune că România a traversat 2020, anul crizei-corona, cu o scădere economică moderată, dar și cu o deteriorare moderată a soldului bugetar. Un asemenea scenariu conturează, astfel, premisele raționale de la care pornim în consolidarea economiei și a finanțelor publice în anii următori.

De aceea România are nevoie, poate mai mult ca oricând, de responsabilitate și viziune strategică, pentru a face saltul pe o curbă a dezvoltării care să ne apropie semnificativ de media Uniunii Europene, prin convergență reală sustenabilă. În acest sens, politicile de dreapta - axate pe investiții, inovare, competitivitate și responsabilitate economică, vor susține cu adevărat dezvoltarea României.

Avem două direcții esențiale: fondurile europene și reformele structurale!

Cosmin Marinescu este consilierul Președintelui României pe probleme economice

Loading...

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO