„Am decis să demarăm o procedură de deficit excesiv împotriva Finlandei, dat fiind faptul că deficitul său a depăşit limita (-fixată la 3% din PIB-n.r.) în 2024, ajungând la 4,4%, şi ar urma să o depăşească din nou în 2025, la 4,3% din PIB”, a anunţat ministrul cipriot, Makis Keravnos, a cărui ţară deţine în prezent preşedinţia rotativă a UE, scrie Agerpres.
În cadrul acestei proceduri, Finlanda va trebui să comunice în mod regulat ce a făcut pentru a redresa finanţele publice şi „va trebui să pună capăt situaţiei de deficit excesiv până în 2028”, a adăugat Makis Keravnos.
În urma aceste decizii, zece state membre UE sunt vizate de o procedură de deficit excesiv, respectiv Austria, Belgia, Franţa, Italia, Ungaria, Malta, Polonia, Slovacia România şi Finlanda.
Comisia Europeană a recomandat anul trecut includerea Finlandei pe această listă.
Autorităţile de la Helsinki invocă creşterea puternică a cheltuielile militare, pe fondul războiului din Ucraina, pentru a justifica acest derapaj al finanţelor publice, însă Executivul comunitar a considerat că aceasta nu explică în totalitate majorarea cheltuielilor publice în ultimii ani.