FMI: America Latină şi majoritatea pieţelor emergente sunt vulnerabile la majorarea ratelor dobânzilor în SUA

Ratele ridicate ale dobânzilor ar putea afecta şi economia Europei şi Asiei, deoarece orice şoc din SUA, cea mai mare economie mondială şi un mare centru financiar, se răsfrânge în întreaga lume, se spune în raport.

FMI şi-a exprimat temerile că ratele dobânzilor ar putea creşte înainte ca economia SUA să fie pe deplin restabilită, cele mai afectate fiind ţările a căror rată de schimb este legată de dolar.

‘Impactul global al încetinirii achiziţionării de obligaţiuni de către Rezerva Federală a SUA (Fed) este dificil de estimat’, se arată în raportul ‘Perspectivele economiei mondiale’, ce urmează să fie publicat în 8 octombrie.

De asemenea, apreciază FMI, ‘o încetinire mai amplă decât se estima a creşterii Chinei reprezintă în prezent un motiv important de îngrijorare.

Recentele crize financiare au reprezentat una dintre rarele perioade în care toate economiile lumii s-au blocat, iar colapsul băncii americane Lehman Brothers a extins panica şi incertitudinea în întreaga lume.

Acea perioadă s-a încheiat, dar ar putea reveni, avertizează FMI, deoarece autorităţile nu au rezolvat încă problema instituţiilor care sunt ‘prea mari pentru a da faliment’ (too big to fail).

‘Un şoc financiar masiv ar putea duce din nou la creşterea şi scăderea economiilor mondiale. Încă există multe instituţii financiare de importanţă sistemică care ar putea provoca turbulenţe pe plan mondial’, se arată în raport.

Marea majoritate a pieţelor emergente din America Latină şi din alte regiuni au fost afectate de ieşirile de capital din timpul crizei, dar unele, precum Malaezia şi Mexic, au făcut faţă mai bine decât altele (Indonezia, Pakistan şi Turcia), apreciază FMI.

Luna aceasta, directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde, a lăudat decizia Rezervei Federale americane de a menţine neschimbat programul de achiziţie de obligaţiuni destinat sprijinirii economiei.

Fed a surprins pieţele financiare globale după ce a anunţat că va continua să cumpere lunar titluri de trezorerie şi obligaţiuni ipotecare în valoare de 85 de miliarde de dolari. Anunţul i-a luat prin suprindere pe investitori, în condiţiile în care aceştia se aşteptau la reducerea cu 5 – 10 miliarde de dolari a injecţiilor de lichidităţi efectuate de Fed.

De asemenea, directorul general al FMI a declarat că se aşteaptă ca economia globală să înregistreze o creştere modestă, chiar dacă există semnale de revenire în marile economii, precum SUA şi Europa.

Christine Lagarde a precizat că economiile avansate sunt în prezent într-o situaţie mai bună decât în urmă cu şase luni, dar a subliniat că statele în curs de dezvoltare, care au menţinut economia globală pe linia de plutire în timpul crizei, se confruntă în prezent cu o încetinire a ritmului de creştere.

Comitetul de Stabilitate Financiară (FSB) a publicat anul trecut şi lista celor 29 de bănci considerate ‘prea mari pentru a da faliment’ (too big to fail) şi care vor trebui să îndeplinească cerinţe de capital mai stricte, conform noilor măsuri adoptate la reuniunea G20 de la Cannes.

FSB a apreciat că reglementările mai stricte pentru aceste bănci, care trebuie să ajungă până în 2019 la un indice de adecvare a capitalului Tier 1 de 9,5%, vor reduce posibilitatea prăbuşirii lor şi vor limita efectele negative în eventualitatea falimentului.

Printre cele 29 de instituţii de creditare considerate de importanţă sistemică se află băncile franceze Societe Generale, Credit Agricole, BPCA, BNP Paribas, Dexia, banca italiană UniCredit, grupul olandez ING Bank, banca spaniolă Santander, băncile elveţiene UBS şi Credit Suisse, băncile britanice HSBC, Royal Bank of Scotland, Lloyds Banking Group, Barclays, băncile americane Goldman Sachs, JP Morgan Chase, Morgan Stanley, Wells Fargo, Bank of America, Citigroup, băncile germane Commerzbank şi Deutsche Bank, precum şi câteva bănci din Japonia şi China.