FMI: Marile bănci europene şi-ar putea reduce activele cu 3.800 miliarde dolari, în contextul crizei

Marile bănci europene şi-ar putea reduce activele până la sfârşitul lui 2013 cu până la 3.800 miliarde dolari, reprezentând 10% din total, potrivit celui mai pesimist scenariu FMI în privinţa politicilor anticriză la nivelul zonei euro, iar Europa de Est este cea mai vulnerabilă regiune emergentă.
Economica.net - mie, 18 apr. 2012, 14:18
FMI: Marile bănci europene şi-ar putea reduce activele cu 3.800 miliarde dolari, în contextul crizei

Fondul analizează, în raportul Global Financial Stability, trei scenarii pentru reducerea expunerii a 58 de mari bănci în perioada septembrie 2011- finele lui 2013, în funcţie de politicile adoptate de liderii zonei euro în privinţa crizei.

Cea mai pesimistă analiză, care ia în calcul politici de combatere a crizei mai puţin eficiente decât cele actuale, estimează vânzări de active şi reducerea creditării însumând 3.800 de miliarde de dolari.

Într-un scenariu bazat pe menţinerea politicilor actuale, considerat cel mai probabil de către FMI, băncile ar fi nevoite să-şi reducă activele cu 2.600 de miliarde de dolari, echivalând cu 7% din active, în timp ce în cazul unor politici anticriză complete, care ar readuce stabilitatea în sectorul financiar, diminuarea expunerii s-ar ridica la 2.200 de miliarde de dolari, sau 6% din active.

Băncile europene au decis să-şi reducă activele în contextul crizei datoriilor, un motiv determinant fiind obiectivul mai dur de adecvare a capitalului impus de autoritatea bancară europeană. Instituţiile de credit trebuie să ajungă până la mijlocul anului la o rată de adecvare a capitalului de 9%. Întrucât cotaţiile marilor bănci din Europa au înregistrat scăderi puternice în ultima perioadă, din cauza crizei datoriilor, o mare parte din băncile ce nu întrunesc acest prag au preferat reducerea activelor pentru a evita atragerea de capital suplimentar.

Europa emergentă va resimţi cel mai puternic, dintre pieţele din această categorie, impactul reducerii activelor, chiar dacă bănci din alte regiuni decât zona euro vor interveni probabil pentru a acoperi golul lăsat, cel puţin în scenariul care ia în calcul menţinerea actualelor politici anticriză, notează FMI.

Europa de Est are de departe cea mai mare vulnerabilitate la o încetinire a activităţii economice în zona euro, cele mai puternice legături bancare cu uniunea monetară şi cele mai ridicate nevoi de finanţare externă. În acelaşi timp, spaţiul de manevră în privinţa politicilor, precum rezervele internaţionale sau măsuri fiscale, este mai redus decât în Asia sau America Latină, iar în multe cazuri sub nivelul din 2008.

Odată cu intensificarea presiunilor pe finanţarea băncilor şi a guvernelor din zona euro în a doua jumătate a anului trecut, băncile mamă din Vest au scăzut finanţările transfrontaliere pentru operaţiunile din Europa Emergentă. În perioada următoare, băncile îşi vor creşte soldul de credite în regiune foarte modest, din cauza presiunilor asupra finanţării şi capitalului, situaţie care implică o stagnare sau chiar un declin al creditării în multe ţări vulnerabile.

Standardele de acordare a creditelor au fost înăsprite considerabil în timp ce impactul temerilor din zona euro ţin dobânzile la un nivel ridicat pe piaţa interbancară şi majorează astfel costurile de împrumut ale clienţilor.

Potrivit scenariului de bază al FMI, în care băncile ar renunţa la active de 2.600 miliarde de dolari, impactul în statele UE din Europa emergentă, precum România, Bulgaria, Ungaria şi Polonia, s-ar situa la 4% din totalul soldului creditelor pentru sectorul privat, cu un efect mai redus în ţările baltice.

În scenariul mai pesimist, al unei reintensificări a crizei din zona euro, în care băncile ar acorda prioritate creditării pe piaţa de origine şi consolidării capitalului, impactul în economiile emergente ale UE ar atinge circa 6% din soldul creditelor pentru sectorul privat.

Segmentele de piaţă cele mai vulnerabile la reducerea activelor de către bănci includ creditarea către autorităţi locale şi IMM-uri, întrucât aceste împrumuturi generează venituri mai reduse din comisioane şi nu aduc vânzări de alte produse financiare, notează FMI.

Te-ar mai putea interesa și
Valoarea plăților făcute prin serviciul „Cumpăraţi acum, plătiţi mai târziu” va depăși în 2025 suma de 250 de miliarde de dolari – studiu
Valoarea plăților făcute prin serviciul „Cumpăraţi acum, plătiţi mai târziu” va depăși în 2025 suma ...
Seamănă cu un credit de consum dar fără hârţogărie şi deseori fără costuri suplimentare pentru consumatori: soluţiile digitale de plată precum Afterpay, care permit o plată ulterioară,......
MIPE a introdus în PNRR o alocare de 230 de milioane de euro pentru construirea de creșe
MIPE a introdus în PNRR o alocare de 230 de milioane de euro pentru construirea de creșe
O sumă de 230 de milioane de euro a fost alocată, în cadrul componentei Educaţie din Planul Naţional de Redresare şi ...
Marca Lancia va deveni complet electrică la nivel global din 2026, iar Alfa Romeo din 2027 pe piețele principale
Marca Lancia va deveni complet electrică la nivel global din 2026, iar Alfa Romeo din 2027 pe piețele principale
Marca de automobile Lancia va deveni 100% electrică în 2026 la nivel global, iar marca Alfa Romeo va face acelaşi lucru ...
DHL Express a comandat primele 12 avioane cargo complet electrice
DHL Express a comandat primele 12 avioane cargo complet electrice
Compania DHL Express, unul dintre cei mai mari furnizori de servicii de curierat din lume, a anunțat marți că a încheiat ...