FMI: Riscuri politice în jurul alegerilor din 2014, care ar putea întârzia reformele şi deraia ţinte

Apariţia unor noi tensiuni politice în perioada premergătoare alegerilor de anul viitor, în special cele prezidenţiale, ar putea genera noi riscuri, precum întârzierea reformelor structurale convenite cu FMI, ratarea unor ţinte din program sau deteriorarea încrederii investitorilor, potrivit FMI.
Economica.net - vin, 04 oct. 2013, 15:43
FMI: Riscuri politice în jurul alegerilor din 2014, care ar putea întârzia reformele şi deraia ţinte

Alegerile pentru Parlamentul European sunt programate pentru vara anului viitor, iar cele prezidenţiale vor avea loc la sfârşitul lui 2014.

„Perioada premergătoare alegerilor parlamentare şi următoarelor alegeri prezidenţiale oferă o fereastră pentru reforme. Cu toate acestea, se menţin riscuri politice. Mai exact, anumite interese ar putea conduce la tentative de întârziere a unor reforme structurale deja întârziate, în special cele legate de companiile de stat”, se arată în raportul experţilor FMI prezentat board-ului instituţiei, care vinerea trecută a aprobat un nou acord stand-by cu România.

Neimplementarea acestor reforme structurale ar putea accentua limitările existente şi ar putea conduce la o traiectorie mai modestă de creştere economică.

Mai mult, apariţia unor noi incertitudini politice în perioada premergătoare alegerilor din 2014, în special cele prezidenţiale, ar putea afecta încederea investitorilor şi a consumatorilor, avertizează Fondul Monetar Internaţional.

„Susţinerea politică pentru un acord cu FMI/CE (Comisia Europeană – n.r.) este largă, însă priorităţi divergente în interiorul coaliţiei vor pune probabil la încercare determinarea guvernului”, notează FMI.

Creditorul de la Washington remarcă însă apariţia unor noi tensiuni politice între premier şi preşedinte în jurul politicilor economice, după o perioadă „relativ calmă”.

Fondul aminteşte de problemele politice de anul trecut, care au condus la ratarea mai multor ţinte din program şi la întârzieri în ceea ce priveşte agenda de reforme structurale.

Programul preventiv derulat în perioada 2011-2013 s-a încheiat cu o întârziere de trei luni şi cu derogări.

Astfel, „escaladarea” tensiunilor politice interne, în special având în vedere alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014, ar putea conduce la inversarea unor politici economice, riscând astfel nerespectarea unor obiective din program.

Consiliul Director al Fondului Monetar Internaţional a avizat săptămâna trecută, la 27 septembrie, scrisoarea de intenţie transmisă de autorităţile române şi a aprobat încheierea unui nou acord stand-by cu România, cu o durată de doi ani, în valoare de 2 miliarde euro, care va fi tratat ca preventiv.

În scrisoarea de intenţie transmisă Fondului, Guvernul s-a angajat să îndeplinească mai multe condiţii prealabile şi criterii de referinţă structurale.

Consiliul Director al FMI a avizat, la sfârşitul lunii iunie, cu trei derogări, ultimele evaluări ale acordului cu România. Acordul României cu FMI şi UE, în valoare de 5 miliarde de euro, a fost tratat de autorităţile române ca preventiv, fără să fie trase fonduri, după o înţelegere de tip stand-by de circa 13 miliarde de euro semnată în 2009 şi încheiată în 2011.

Te-ar mai putea interesa și
Wizz Air intră pe aeroportul din Oradea și lansează trei rute din 2026
Wizz Air intră pe aeroportul din Oradea și lansează trei rute din 2026
Wizz Air mai pune steagul pe un aeroport din România și lansează trei noi rute de anul viitor. ...
România, Austria şi Finlanda, cel mai sever declin din UE al numărului de angajaţi
România, Austria şi Finlanda, cel mai sever declin din UE al numărului de angajaţi
Numărul de angajaţi a crescut cu 0,2% în zona euro şi cu 0,1% în Uniunea Europeană în trimestrul trei din 2025, comparativ ...
Putin spune că Rusia va continua „să livreze fără întrerupere petrol” către India
Putin spune că Rusia va continua „să livreze fără întrerupere petrol” către India
Preşedintele rus Vladimir Putin, primit vineri de prim-ministrul indian Narendra Modi, a declarat că Moscova va continua ...
România e iarăși în ultima bancă, dar într-o „companie selectă”. Care au fost celelalte două ţări din UE cu declin economic în trimestrul al treilea din 2025
România e iarăși în ultima bancă, dar într-o „companie selectă”. Care au fost celelalte două ţări din ...
Produsul Intern Brut a crescut cu 0,3% în zona euro şi cu 0,4% în Uniunea Europeană în trimestrul 3 din 2025, comparativ ...