FMI se aşteaptă la o creştere anemică prelungită în zona euro şi cere BCE să adopte noi stimulente

În acest raport, Fondul susţine că planurile BCE de a menţine o politică monetară relaxată sunt „vitale” în condiţiile în care zona euro se confruntă cu o „o perioadă prelungită de creştere economică şi inflaţie anemică”.

Potrivit estimărilor FMI, economia zonei euro va încetini până la 1,3% în acest an, după un avans de 1,9% în 2018, urmând să îşi revină uşor până la o creştere de 1,6% în 2020. Prognozele FMI sunt uşor mai bune decât cele publicate miercuri de Comisia Europeană, Executivul UE, potrivit căreia zona euro va înregistra o creştere de 1,2% în acest an şi un avans de 1,4% în 2020.

Cu toate acestea, Fondul avertizează că riscurile se înmulţesc ca urmare a tensiunilor comerciale globale, a incertitudinii referitoare la modul în care se va face ieşirea Marii Britanii din UE şi a vulnerabilităţii provocate de datoria mare a Italiei, din care o mare parte este deţinută de băncile italiene. Deşi randamentele pentru obligaţiunile italiene au scăzut recent, o modificare a sentimentului pieţelor nu poate fi exclusă. O astfel de modificare ar putea forţa Guvernul Italiei să adopte măsuri de înăsprire fiscală şi există riscul răspândirii şi la alte ţări din zona euro, susţine FMI.

De asemenea, FMI prognozează că inflaţia în zona euro va rămâne departe de ţinta de 2% a BCE, cel puţin până în 2022, preconizând o rată a inflaţiei de 1,3% în acest an, în linie cu estimările BCE. „Ratarea ţintei de inflaţie impune o politică monetară relaxată prelungită” susţine FMI, care a salutat planurile BCE de a menţine costul creditului la un nivel redus.

În cazul unei noi înrăutăţiri a aşteptărilor privind inflaţia, FMI susţine că ar putea fi nevoie de noi măsuri de relaxare, iar acestea ar putea include un nou program de achiziţie de active.