Fondurile de plată a pensiilor se constituie independent şi separat, asigurându-se separarea activelor, pasivelor şi riscurilor – propunere BNS

„Fondurile de plată a pensiilor se constituie în mod independent şi separat pentru fiecare categorie de fonduri de pensii, respectiv pentru fondurile de pensii administrate privat (Pilonul II), pentru fondurile de pensii facultative (Pilonul III) şi pentru fondurile de pensii ocupaţionale (Pilonul IV), asigurându-se astfel separarea activelor, pasivelor şi riscurilor aferente fiecărei categorii”, precizează amendamentul BNS citat de Agerpres.
.

Potrivit unei postări a BNS pe Facebook, confederaţia sindicală a mai propus ca un membru al unui fond de plată să poate primi maximum 10% din valoarea activului său personal transferat către fondul de plată, la cerere, o singură dată, sub formă de plată unică.

„Membrul unui fond de plată poate primi maximum 10% din valoarea activului său personal transferat către fondul de plată, la cerere, o singură dată, sub formă de plată unică acordată înaintea începerii plăţii pensiilor lunare. Menţinerea unui plafon de 30% pentru plata unică iniţială generează dezechilibre semnificative atât la nivelul veniturilor individuale ale viitorilor pensionari, cât şi asupra sustenabilităţii sistemului public de pensii”, arată sursa citată.

Un alt amendament al BNS prevede ca persoana care îndeplineşte condiţiile legale aplicabile pentru deschiderea dreptului la pensia privată să transmită administratorului o cerere prin care solicită intrarea în faza de plată.

„Participantul care îndeplineşte condiţiile legale aplicabile pentru deschiderea dreptului la pensia privată transmite administratorului o cerere prin care solicită intrarea în faza de plată. Accesarea fondurilor de pensii se realizează cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare aplicabile fiecărui pilon de pensii. Conform art. 135 din Legea nr. 411/2004, participantul are dreptul la pensia privată din Pilonul II la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii. Art. 93 alin. (3) din Legea nr. 204/2006 prevede că dreptul la pensia facultativă se deschide la împlinirea vârstei de 60 de ani, independent de momentul pensionării în sistemul public. Pilonul IV are, la rândul său, reguli distincte, fiind reglementat prin Legea nr. 1/2020 privind pensiile ocupaţionale”, menţionează BNS.

Potrivit sindicaliştilor, simulările realizate pe baza contribuţiilor la nivelul salariului minim sau mediu plătite în perioada 2008 – 2025 arată că, în condiţiile actuale, sumele rămase în cont după retragerea acestei plăţi unice sunt suficiente pentru acoperirea unei perioade extrem de scurte, cuprinsă între 11 luni (în cazul contribuţiilor la nivelul salariului minim) şi 2 ani şi 4 luni (în cazul contribuţiilor la nivelul salariului mediu), faţă de o durată medie de plată a pensiei publice de aproximativ 15 ani.

După epuizarea rapidă a sumelor din Pilonul II, pensionarul rămâne cu o pensie diminuată din Pilonul I, ca urmare a aplicării mecanismului de corecţie prevăzut de art. 85 alin. (12) din Legea nr. 360/2023, ceea ce conduce la o scădere a pensiei lunare de până la 15% comparativ cu situaţia în care persoana ar fi contribuit exclusiv în sistemul public.

Această diferenţă, susţine BNS, trebuie acoperită, lunar, de la bugetul de stat, pentru cei ce au contribuit la nivelul salariului minim, prin completarea până la nivelul indemnizaţiei sociale pentru pensionari, ceea ce transferă către buget o parte importantă a riscului deciziilor individuale de retragere timpurie a unei sume mari.