Foştii miniştri Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy, audiaţi în dosarul privatizărilor strategice

Procesul a început cu încercarea avocaţilor de a obţine amânarea judecării, pe motiv că nu au avut timp să studieze dosarul.

Cererile lor au fost respinse de preşedintele completului de judecată, Ionuţ Matei, care le-a reproşat faptul că amânarea ar fi nejustificată, deoarece au avut la dispoziţie mai multe luni pentru a studia documentele de la dosar.

Instanţa a trecut apoi la audierea inculpaţilor, primul care a dat o declaraţie fiind Codruţ Şereş, fost ministru al Economiei, acuzat de aderare la un grup infracţional organizat şi trădare prin transmitere de secrete.

Codruţ Şereş a spus în sala de judecată că îşi menţine ‘în proporţie de 99,99%’ declaraţiile date anterior la DNA şi instanţa de fond, subliniind că nu a fost prieten cu fostul ministru Zsolt Nagy, dar nici cu Michal Susak, Vadim Benyatov sau Stamen Stancev, consultanţi ai Credit Suisse First Boston (CSFB).

Totuşi, el a recunoscut că s-a întâlnit ‘de vreo două ori’ cu acei consultanţi în cafenele din Bucureşti, însă a motivat aceste întâlniri prin faptul că era foarte ocupat şi nu avea timp să-i primească la sediul Ministerului Economiei.

La un moment dat, judecătorul Ionuţ Matei l-a întrebat de ce în convorbirile telefonice purtate între consultanţii străini aceştia se refereau la el cu apelativul ‘tati’.

Şereş a explicat că, la prima întâlnire pe care a avut-o cu Stamen Stancev, acesta i-a spus că el este ‘tati al Ministerului Economiei’ şi, probabil, de atunci a rămas cu acel apelativ.

De asemenea, el a declarat că nu ştie de ce în convorbirile telefonice purtate de alţi inculpaţi din dosar aceştia îl numeau pe el ‘Hakkinen’, mai ales că nici nu seamănă cu fostul pilot de Formula 1 şi ‘conduce maşina destul de cuminte’.

În continuare, Codruţ Şereş a negat faptul că ar fi primit cadouri de la consultanţii CSFB sau că ar fi folosit cartele telefonice achiziţionate din Austria.

Procesul continuă cu audierea fostului ministru Zsolt Nagy.

Pe 3 decembrie 2013, Codruţ Şereş a fost condamnat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la şase ani închisoare cu executare în dosarul privatizărilor strategice, iar fostul ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei Zsolt Nagy a fost condamnat la cinci ani de detenţie, însă decizia nu este definitivă.

Alte condamnări: Michal Susak (cetăţean ceh) – 10 ani închisoare (patru ani şi zece luni pentru iniţierea unui grup infracţional transnaţional şi zece ani de închisoare pentru complicitate la spionaj); Mircea Călin Flore (senior director CSFB Europe Ltd. Londra, cetăţean româno-englez) – 9,6 ani închisoare (patru ani şi zece luni de închisoare pentru iniţierea unui grup infracţional transnaţional şi nouă ani şi şase luni de închisoare pentru complicitate la spionaj).

Consultantul internaţional Vadim Benyatov a fost condamnat la 10 ani închisoare pentru spionaj iar Stamen Stancev a primit pedeapsa cea mai mare din acest dosar, 11 ani de închisoare.

Mihai Radu Donciu, fost consilier al ministrului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, a primit şapte ani de închisoare, Mihai Dorinel Mucea, fost adjunct al şefului Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), a fost condamnat la şase ani de închisoare, Gabor Kerekes – cinci ani de închisoare, iar cetăţeanul turc Mustafa Oral a fost condamnat la cinci ani închisoare.

Potrivit procurorilor, Vadim Benyatov a iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat extern, format din Stamen Stancev, Susak Michal şi Mustafa Oral, la care au aderat şi pe care l-au sprijinit Dorinel Mucea şi Mihai Radu Donciu.

Grupul era concentrat pe obţinerea de date şi informaţii secrete referitoare la privatizarea unor societăţi strategice româneşti din domeniile energetic şi de comunicaţii.

Acuzaţiile se referă la privatizarea SC Electrica Muntenia Sud SA, vânzarea unui pachet de 8% din acţiunile Petrom, procese de privatizare/restructurare a SC Romaero SA Bucureşti şi SC Avioane SA Craiova aflate în portofoliul Ministerului Economiei, consultanţă în vederea privatizării SN Radiocomunicaţii SA.

De asemenea, ei sunt acuzaţi şi în legătură cu adjudecarea licitaţiei pentru asigurarea consultanţei în vederea restructurării şi privatizării CN Poşta Română, selectarea prin licitaţie a consultantului internaţional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acţiunile deţinute de statul român la Romtelecom.

Anchetatorii mai susţin că, în perioada 2005-2006, în calitate de ministru şi preşedinte al Comisiei de privatizare a SC Electrica Muntenia Sud SA, Codruţ Şereş ar fi contribuit intelectual şi material la culegerea, obţinerea şi transmiterea de date şi informaţii confidenţiale, secrete economice şi comerciale.

În rezoluţiile întocmite de procurori se arată că fostul ministru al Economiei ar fi avut mai multe întâlniri, în cursul anului 2005, cu bulgarul Stamen Stancev, pentru a pune la punct un act normativ ce urma să fie promovat în Guvern, privind vânzarea unui pachet de 8% din acţiunile Petrom, aflat în portofoliul MEC-OPSPI, în favoarea Asociaţiei Salariaţilor Petrom (PAS), controlată de Liviu Luca. Proiectul de lege nu a fost adoptat însă de Guvern, din cauza opoziţiei unor miniştri.