Franţa şi Germania, două crize politice în oglindă – analiză AFP

Germania are privirea îndreptată spre evoluţiile crizei politice din Franţa, vecinul său de peste Rin, la o lună după ce a văzut destrămându-se propriul guvern de coaliţie. Cu lideri slăbiţi, ascensiune a extremelor, economie sub tensiune, cele două motoare tradiţionale ale Uniunii Europene sunt fragilizate, scrie joi AFP, propunând o comparaţie între cele două state.
AGERPRES - J, 05 dec. 2024, 16:15
Franţa şi Germania, două crize politice în oglindă - analiză AFP

Lideri slăbiţi

Comparându-l pe Olaf Scholz cu predecesorii săi Angela Merkel, Gerhard Schroeder sau Helmut Kohl, AFP notează că niciun cancelar german nu a avut o cotă de popularitate atât de joasă, fiind cotat în mod constant pe ultimul loc între politicienii germani.

Cancelarul social-democrat este considerat ‘chipul’ eşecului coaliţiei de centru-stânga, marcată de dispute interne interminabile şi din care liberalii au fost alungaţi pe 6 noiembrie, scrie Agerpres.

În ciuda sondajelor care îl dau perdant, Scholz este candidatul SPD pentru un nou mandat la viitoarele legislative anticipate de pe 23 februarie.

El este ‘probabil candidatul la funcţia de cancelar cel mai slab, cel mai puţin potrivit pe care l-a prezentat vreodată SPD’, consideră publicaţia Der Spiegel.

În Franţa, popularitatea preşedintelui Emmanuel Macron se află la cea mai scăzută cotă de la instalarea la putere în 2017 sau de la criza Vestelor galbene din anul următor, conform barometrelor de opinie. Doar predecesorul lui Macron, François Hollande, a cunoscut înaintea lui un nivel mai mare de impopularitate.

Două sisteme la final de cursă

‘În Franţa şi Germania, cele două sisteme par ajunse la finalul unei anumite logici’, constată Jacob Ross, cercetător în cadrul DGAP (Societatea germană pentru politică externă).

În Franţa, se profilează o criză a instituţiilor celei de-a V-a Republici, caracterizate până acum printr-un preşedinte foarte puternic şi o Adunare Naţională supusă. Această Adunare fără o majoritate clară nu mai funcţionează cu cele trei blocuri opuse între ele: partidul de extremă dreapta Rassemblement National (RN), alianţa de stânga Noul Front Popular (NFP) şi tabăra lui Macron.

Cât priveşte Germania, aceasta mai are încă un guvern, însă minoritar acum, format doar din SPD şi Verzi. Condusă de coaliţii, concept-cheie al culturii politice germane, ţara este confruntată cu ‘dificultatea tot mai mare de a găsi majorităţi stabile cu partide contestatare’, precum AfD sau BSW, nou partid de stânga antisistem.

Extrema dreapta este în creştere puternică în ambele ţări, dar nu ocupă acelaşi loc în jocul politic.

După locul al treilea obţinut în turul secund al legislativelor din iulie, RN a putut revendica rolul de arbitru în dificila căutare a unui prim-ministru, apoi în dezbaterile legislative.

În Germania, AfD rămâne exclus din toate negocierile, din toate discuţiile: ‘cordonul sanitar’ se menţine, în timp ce partidul este creditat cu locul al doilea la viitoarele alegeri parlamentare.

Dacă Marine Le Pen a lucrat mult pentru dediabolizarea partidului său, nu la fel a procedat conducerea AfD, cu care ea a rupt relaţiile în instanţele UE. De altfel, cele două formaţiuni nu aparţin aceluiaşi grup în Parlamentul European.

Datorie: Germania – Franţa 1-0

În vreme ce parlamentul francez se luptă să reducă cheltuielile bugetare, în Germania se înmulţesc apelurile, inclusiv din rândul conservatorilor, la flexibilizarea regulilor drastice de îndatorare, pentru relansarea economiei.

Franţa se confruntă cu o datorie uriaşă (112% din PIB la sfârşitul lui iunie) şi înregistrează în acest an un serios derapaj al deficitului public (previzionat la 6,1% din PIB în 2024).

Cu o rată a datoriei de 63% din PIB anul trecut, Germania apare ca un ‘elev bun’.

Însă, după ce activitatea economică a înregistrat o contracţie anul trecut, Germania – cea mai mare economie din UE – se aşteaptă la un nou recul al PIB în acest an, de -0,2%, conform previziunilor guvernului.

Industria germană suferă din plin de pe urma scăderii cererii mondiale şi a costurilor ridicate ale energiei, cu o mulţime de planuri de concedieri în industriile auto, chimică, siderurgică.

Numeroase anunţuri de planuri de concedieri umbresc orizontul şi în Franţa, chiar dacă se menţine o creştere economică, ce ar putea ajunge la 1,1% în acest an, potrivit guvernului. Îngrijorarea este mai mare pentru anul viitor, date fiind incertitudinile politice şi bugetare.

Te-ar mai putea interesa și
Radu Miruță a discutat cu președintele companiei Elbit Systems cu privire la întârzierea livrării dronelor Watchkeeper X. A fost invocată inclusiv posibilitatea rezilierii contractului
Radu Miruță a discutat cu președintele companiei Elbit Systems cu privire la întârzierea livrării dronelor Watchkeeper ...
Ministrul Apărării Naţionale, Radu Miruţă, s-a întâlnit vineri cu Bezhalel Machlis, preşedintele companiei israeliene Elbit Systems, în prezenţa ambasadorului Israelului în România, Lior......
Donald Trump spune că a interzis Israelului să mai bombardeze Libanul
Donald Trump spune că a interzis Israelului să mai bombardeze Libanul
Preşedintele american Donald Trump a declarat vineri că SUA au interzis Israelului să mai bombardeze Libanul, folosind ...
Primăria Capitalei a început desființarea construcțiilor ilegale din Parcul Cișmigiu
Primăria Capitalei a început desființarea construcțiilor ilegale din Parcul Cișmigiu
Reprezentanţii Poliţiei Locale a Capitalei şi ai ALPAB au început, vineri, desfiinţarea construcţiilor ilegale din ...
Acțiunile Alstom s-au prăbușit cu 30%, în contextul temerilor privind lichiditățile companiei
Acțiunile Alstom s-au prăbușit cu 30%, în contextul temerilor privind lichiditățile companiei
Acţiunile Alstom au scăzut vineri cu 30%, după ce producătorul francez de trenuri a retras estimările privind fluxul ...